TVR a acoperit onorabil seara de 9 Noiembrie – 20 de ani de cind s-a terminat cu Zidul Berlinului. Bugetofagii au difuzat un film artistic bunicel, care ne-a reamintit ce nenorociri facea STASI, urmat de un documentar acceptabil. De scrintit, tot au scrintit-o, ca de-aia sint teveristi, la emisiunea informativa, unde l-au avut invitat pe Bogdan Chirieac. Il cunoasteti: rubicondul ala lipsit de talent, caruia eu, om fin, i-am reprosat ca-si scrie articolele cu niste creioane de timplarie. Dar restul presei l-a acuzat de lucruri mult mai grave, legate de contracte cu statul. Nici asta nu m-ar fi deranjat, dar as vrea sa stiu si eu ce a fost in mintea celor care l-au chemat in studio. Ce sa-mi spuna mie plicticosul Chirieac despre Zidul Berlinului? Cu ce noutati sa vina acest rege al locurilor comune? Cind publica, in „Adevarul” antepatrician, cite un editorial, dupa doua rinduri ma lua somnul. Acum realizez ca se intimpla asa fiindca sint fraier, il cautam pe Arghezi in placinta unsuroasa servita de un zgirie-hirtie poreclit (oare de ce?) Casierul. Daca as fi avut rabdare sa citesc pina la capat, mi-as fi dat, poate, seama ce servicii face el si cui. Chirieac, invata-ma, te rog, cum se ortografiaza „servicii” in contextul asta: cu „s” mic sau cu „S” – majuscula? Apropo de „Adevarul”. Ieri, am citit, in acest ziar, ca Ilie Ceausescu l-a propus pe Ion Iliescu pentru functia de prim-ministru. Daca articolul ar fi cazut sub ochii unuia de 20 de ani, emo-istul ala ar fi crezut ca politica mergea ca azi, cind pica guverne gen Croitoru. Dragi copii, pe vremea lui Ceausescu, functia de prim-ministru nu exista! Ma rog, exista, dar era pur decorativa.