In logica sa particulara si atit de elastica, presedintele poate interpreta absolut orice. Totul, in favoarea sa – e singurul punct unde presedintele se intersecteaza cu logica formala. Trage de sensul cuvintelor, forteaza semantica pina dincolo de limitele in care ii este accesibila si ignora orice fel de bun simt, pina ii vine la indemina. In gura domniei sale, limba româna e doar o guma de mestecat.
Sa luam citeva propozitii simple. De pilda, „Ana are mere”. Ce intelegem noi de aici? Ca o fetita, pe nume Ana, are mere (nu insist asupra cuvintului „mere” – sa presupunem ca toata lumea, inclusiv presedintele Basescu, este de acord ca merele sint niste fructe). In logica presedintelui, propozitia enuntata mai sus ridica niste intrebari. In primul rind, de unde are Ana merele? Nu cumva s-a catarat pe gard si le-a furat? De unde avea un copil de clasa a II-a bani sa-si cumpere fructe? De la ta-su? Pai asta inseamna ca ta-su lucreaza la Vintu, Voiculescu si Patriciu, face parte dintr-un grup de interese din zona pomiculturii, e corupt! Sa traducem, deci, propozitia „Ana are mere” in limbaj prezidential: „Tatal Anei ia bani de la Patriciu”.
Sa luam un alt exemplu: propozitia „Pirvule, maninca frumos la masa!”. Un copil de clasa intii ar intelege de aici ca un copil, pe nume Pirvu, maninca foarte urit – poate clefaie, poate da pe el, poate ii curge sosul pe barbie. Iar mama sa, care vrea sa-l educe, ii atrage atentia sa nu mai faca toate astea, ca sa nu ajunga mai tirziu sa se faca de ris in public, sa rigiie zgomotos sau, cine stie, sa hahaie ca un timpit. Ce ne-ar putea invata presedintele Basescu de aici? Ca ma-sa ar face bine sa-l lase in pace pe Pirvu. Ce daca
n-are maniere? Stie ea ca, in timp ce ii curg mucii in farfurie, Pirvu se gindeste la probleme complicate de matematica? Chiar asa ne batem joc de talentele noastre? Terorizam copilul sa invete sa manince cu furculita cind lui ii sta mintea numai la matematica? Prin urmare, sa traducem propozitia „Pirvule, maninca frumos la masa!”: „Mama lui Pirvu e o tiganca imputita”.
Cam asa si cu Constitutia. Daca miine am modifica-o si am scrie explicit „La desemnarea primului-ministru, presedintele este obligat sa tina cont de majoritatea parlamentara”, Basescu ne-ar explica senin: „Este obligat, dar nu scrie nicaieri ca poate fi silit!”.