*Afara cu frecatorii de menta!*
Se stie faptul ca România are atit de multi bugetari incit poate sa “dea” si altor tari. Se mai stie ca România are o groaza de functionari publici care muncesc “pe avarie”, pe modelul unul trage si vreo trei il “supravegheaza”, iar salariile, mai mici sau mai mari, merg. Trebuie micsorat numarul de functionari? Desigur, insa cum poti face asta in mod inteligent si eficient? Doar prin evaluarea activitatii functionarilor.
*Modelul italian, cel mai echitabil*
Italia aplica deja o astfel de solutie pentru eficientizarea administratiei. Iar decretul adoptat de guvernul Berlusconi ar putea fi “muza” pentru executivul românesc (oricare ar fi el pina la urma). Pe scurt, se vorbeste despre remunerarea functionarilor dupa meritul fiecaruia si despre evaluarea activitatii pentru care sint platiti acesti bugetari. Cu alte cuvinte, stai si tai frunza la ciini, primesti un salariu diminuat sau esti dat afara. Absentezi repetat de la munca si vii cu o fituica primita pe baza de “atentie” de la medicul de familie (se intimpla si in Italia), esti dat afara. Refuzi sa indeplinesti o sarcina de serviciu, esti dat afara. Sistemul este dur, dar va asigura “filtrarea” administratiei. Cum se face insa evaluarea functionarilor? Sa nu va ginditi ca seful de serviciu este singurul care decide daca un angajat este bun sau nu. In Italia, cetatenii vor putea si ei evalua performanta functionarilor. In mod categoric, in România, nimeni nu are chef acum de astfel de propuneri legislative, doar am intrat in campanie electorala. Insa, dupa alegeri, acest sistem ar trebui adoptat si adaptat nevoilor de restructurare a sectorului bugetar, respectiv a administratiei. Desigur, tot in România vor exista multi care vor “mirii” la o astfel de propunere, se vor teme ca isi vor pierde locul caldut de munca si ca nici dracul nu-i va mai angaja undeva. Nu din cauza virstei, ci pentru ca nu stiu sa faca aproape nimic pentru care sa-si si merite un salariu la o firma privata. Acel salariu pe care acum il primesc de la statul care i-a invatat ca banii li se cuvin doar pentru ca fac “efortul” de a se plictisi, citeva ore pe zi, la “munca”.
