Mahalaua mare si mahalalele mici

Bucurestii au mai multe mahalale decit cele stipulate pe harta. Pe linga dotarile de profil, fiecare institutie poseda si o mahala. Aceste mii de mahalale mici sint mai periculoase decit o mahala mare, validata cartografic. Motivul rezida din faptul ca mahalaua mica isi directioneaza insanitatile spre aceleasi tinte, in vreme ce mahalaua mare contine mii de bordeie si nu intra niciodata in criza de subiecte, ura si zvonurile pierzindu-si din consistenta prin imprastiere. Astfel, in orice loc de munca exista doua conduceri paralele. Cea oficiala, bazata pe competenta, si cea subterana, reprezentata de tatele de la pe­riferia profesionala. Aceste persoane fara perspective, adesea dezavantajate fizic, se ocupa cu niste chestii despre care, in prostia lor tutelara, nici nu stiu ca au aparut dupa desprinderea gospodinei din Judy, amica lui Tarzan. Cunoasteti cu totii ancestrala teza sustinuta de mar­ginali, conform careia femeile frumoase sint usuratice, iar competentele s-au suit pe versantii profesionali datorita pilelor. Fiind niste proiectii in mic ale Capitalei, institutiile sufera din aceleasi motive ca si ea. Ar fi frumoase si chiar ren­tabile, daca li s-ar amputa stearpa si zgomotoasa atmosfera de mahala.