Plin de… “compasiune” (!?!), Mircea Geoana s-a inscris, ieri, in cursa prezidentiala spre vesnica lauda a partidului, a lui insusi, a sotiei Mihaela si a celebrei mame-soacre Margareta Costea. Mai poznas din fire ca toti prostanacii, Mircea Geoana a dat cu bita in balta prezidentialelor in secundele imediat urmatoare depunerii candidaturii. “Tot ceea ce pot, toata energia, toata COMPASIUNEA, le voi pune in slujba acestui popor”. Compasiunea (definitie dex: sentiment de intelegere si de compatimire fata de suferintele si nenorocirile cuiva), aruncata de-a-nboulea suna mai curind a condoleante pe care Geoana tine sa ni le transmita in cazul victoriei sale.
De fapt, daca vedem si ca Geoana s-a jurat ca va face “tot ce poate” in cazul in care va ajunge presedinte, trebuie sa apreciem macar onestitatea cu care ne compatimeste. Legat tot de compasiunea care se revarsa din prea-plinul liderului PSD, mai bine ar fi sa foloseasca un sinonim al substantivului cu pricina: comizeratie = mila, compasiune, compatimire. Consideram termenul de “comizeratie” mult mai potrivit, tinind cont ca se asorteaza perfect cu mizeria politica.