– Uite al dracu’, ionatanele nu-i place!
Micul intermediar se indreapta de sale, se sprijina cu mina de taraba si emite urmatoarea ipoteza:
– O fi de rasa, ma. D-ala, sobolan de Guineea.
– Ce rasa, ma! E sobolan ordinar, nu vezi ce coada are? A mincat de-alea galbene de la mine, uite-aci. Si-i arata colegului un mar din care muscase cineva cu dinti foarte mici, probabil chiar sobolanul in cauza. Apoi, il pune cu grija inapoi, in gramajoara de mere cu care isi imbia musteriii.
O tiganca tinerica, aflata doua tarabe mai incolo, pare a sti mai multe despre dieta soriceasca:
– Viorele, da-i cartofi, ca astia ii place. E dulci.
Acum il vad, in sfirsit: e intr-o ladita de fructe, asezat pe niste frunze de varza. Linga el, vinzatorul de mere ionatane, noul sau protector, ii pusese de-ale gurii – inteleg ca la inceput gustase, dar pe urma se sclifosise si nu se mai atinsese. Pina acum, se vehiculasera urmatoarele ipoteze: nu-i place ionatanele, e de rasa si d-asta face fite la mincare si, in fine, e posibil sa se fi saturat.
Un batrinel de treaba alearga intr-un suflet cu o bucata de brinzica. Sobolanul nici nu se uita la ea. Batrinelul e complet dezorientat.
– Lasati-l, ba, dracu’ in pace, ati tabarit toti pa el. Cum sa mai manince, daca il stresati?
Lumea se uita cu admiratie la tiganul rotofei care gasise o explicatie atit de plauzibila. Doar vinzatoarea de cartofi ff dulci nu e de acord:
– A mincat otrava, nu vedeti ca e drogat? Nu mai judeca normal.
Intermediarul de ionatane ii verifica reflexele, scarpinindu-l cu degetul la ceafa. Sobolanul nu reactioneaza in nici un fel.
– Ba, sa stii ca asta a mincat otrava.
Las discret in primul cos de gunoi cele doua plase pe care le aveam in miini si o sterg pe tacutelea, urindu-i sobolanului insanatosire grabnica, iar mie sanatate maxima.