*Ce ne asteapta de la premierul lui Basescu*
Guvernul Boc a functionat ca un motor “gripat”. Tot românul a simtit pe pielea lui efectele deciziilor economice luate pe timp de criza, numai in urma circ politic, cu asumari, ordonante de urgenta si alte metode discutabile. Ce va aduce, insa, pentru români un guvern condus de Lucian Croitoru? Din pacate, economia româneasca are nevoie urgenta de un tratament-soc. Iar in acest moment, tratamentul-soc nu poate fi aplicat fara banii de la FMI.
*Cam… gata cu statul “closca”*
Lucian Croitoru, premierul desemnat, face parte din categoria “tehnocratilor”, un termen de care am mai auzit in ultimii douazeci de ani. Ce isi propune, la modul concret, posibilul viitor premier al României? In primul rind, Croitoru este unul dintre “fanii” reducerilor de cheltuieli cu salarii si pensii. Cu alte cuvinte, daca guvernul condus de un astfel de premier va fi validat, nimeni nu ar trebui sa se astepte la cresteri salariale sau de orice alt tip pe timp de criza. Din contra, cel putin salariatii din sectorul bugetar vor avea toate motivele sa se teama ca isi vor pierde locurile de munca. In acelasi timp, Fara sa dea insa prea multe amanunte, premierul desemnat a anuntat ca “programul de guvernare va fi in linie cu acordurile pe care România le are cu Uniunea Europeana, FMI, Banca Mondiala (…)”. Daca va respecta strict aceste acorduri (FMI cere de exemplu, reducerea numarului de bugetari si inghetarea salarilor), este probabil sa asistam la adevarate “razboaie” sociale. Acordul cu FMI e necesar pentru ca avem nevoie vitala de finantare externa, iar fara acesti bani situatia ar fi dezastruoasa. Insa, pina si tehnocratul Lucian Croitoru se dovedeste un pic idealist atunci cind vine vorba despre absorbtia fondurilor structurale: “Guvernul trebuie sa se concentreze pe masuri ale caror efecte se vor vedea in reluarea sustenabila a cresterii economice. De exemplu, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale europene”. De ce spunem ca premierul desemnat este idealist? Pentru ca accesarea fondurilor structurale ar insemna o treaba serioasa, facuta ca la carte. Or, cine este interesat in România de ceva ce nu poate fi furat, de ceva ce nu aduce comisioane, de ceva care nu inseamna “tun”?
