“Nemuritorii daci” din centrul Turciei

In partea centrala a Turciei, se afla un sit arheologic insuficient exploatat, care poarta denumirea de „Nemrut Dagi”!

Adica, mai pe romaneste, „Nemuritorii Daci”. Situl se afla la 2150 de metri in Muntii Anti Taurus, in centrul Turciei. Suntem indrumati fonetic sa citim „dahi” in loc de dagi. Tot aia e: daci, dahi, dai, daoi! Istoricii spun ca este vorba de muntele sfant al „commagenilor”. „Nemrut dagi” este socotit un sanctuar unic, enigmatic, nemaiintalnit in aceasta regiune, inchinat zeilor atotputernici, zeilor pe care ii venera regele Antioch I.

„Dat de Mitra” a fost primul rege

Sanctuarul a fost descoperit in 1881 de catre un geolog angajat de Imperiul Otoman. De sapat, s-a sapat abia in 1953, de catre o echipa de arheologi americani de la Scoala de Cercetari Orientale. Care n-au inteles mai nimic din complexul de piramide tumulare de piatra, temple si statui colosale.

Istoria spune ca regatul Commagene era situat la granita Imperiului Seleucid, care a urmat imperiului extins de Alexandru Macedon pana in Anatolia, si la granita Imperiul Part, al dahilor. „Commagenii” erau neamuri bune cu dahii, dar si cu grecii, cu care se inrudisera prin casatorii dinastice. De la acestia din urma au mostenit arta constructiilor grandioase, pentru a „nemuri” traditia… daco-geta. In anul 80 i.C., guvernatorul de Commagene a declarat independenta micului regat si nu mult dupa aceea dahul Mitradate I (adica cel „dat de Mitra”, zeul solar al dahilor din Cappadocia, Partia, Armenia) s-a incoronat rege. Capitala regatului era Arsameia. Mitradate a murit in 64 i.C, fiind urmat la tron de fiul sau, Antioch, care a domnit 26 de ani.

In general, romanii au incercat sa domine regatul si au si reusit pe alocuri, cand nu se impuneau dahii parti, ca sa-si apere neamurile. Antioch a inaltat acest sanctuar zeilor „nemuritorilor daci”, muntele avand insemnatatea unui Kogaion. Complexul, acoperit cu pietricele albe, cuprinde o piramida conica, doua temple si multe statui sculptate in piatra. Mormintele sub forma de tumuluri, aflate pe marginile complexului, au fost pradate inca din antichitate, de catre legiunile romane, care au decapitat si colosalele statui, de 8-10 metri. Arheologii au cautat in zadar ramasitele regelui Antioch. Nu le-au gasit. Acestea poate ca au fost profanate tot de legiunile romane sau au fost puse la adapost de catre protii daci.

Antioch, „Pater Pater” in Fratia Cavalerilor lui Mitra

Mormintele-tumule au fost ridicate in est, vest si nord, din roca muntelui, avand o “curte interioara”. Cel mai impunator, aflat in estul sanctuarului, are o terasa larga, in care au fost amplasate cinci statui colosale, un altar piramidal pentru focul vesnic inchinat zeului Mitra si temple din care au ramas tamasite de zid. Zeii care tronau in fata tumulului sunt Apollo – Mithra, zeul Soarelui, Nuna – zeita fertilitatii, Jupiter – Oromasdes, Ares – Herakles – Artagnes, zeul razboiului.

Pe stele de piatra, Antioch este infatisat dand mana cu ei, iar scena care-l infatiseaza cu Mitra este una ritualica, prin care este facut Cavaler al lui Mitra, fratia in care intrau toti regii dahi-daci, parti si geti. Pe una din placi se afla “Leul din Commagene”, care poarta inscriptii cu semnificatii misterioase. 19 stele se vad in spatele trupului leului, in dreptul gatului o Luma crescenta, iar deasupra trupului trei planete cu semnificatii certe in gradele de initiere in Fratia Cavalerilor lui Mitra: Mercur – Corb (Nemurire), Marte – Mile (Soldat), Jupiter –  Leu (Putere).

Folosind un program Skyglobe, astronomii au avansat ipoteza ca simbolurile indica data de 6 iulie 61 sau 62 i.C. Profesorul Otto Neugebauer, de la Universitatea Brown, este de parere ca aceasta este data cand Antioch a fost pus rege in Commagene de catre generalul roman Pompei. Insa, tinand cont de toate semnificatiile ritualice, cercetatorul Adrian Gilbert crede ca este data esoterica a „incoronarii” sale ca grad de Pater Pater in Fratia secreta a Cavalerilor lui Mitra.