Zelenski, lăsat din mână de marile puteri ale Europei. Ajutorul militar pentru Kiev seacă

Marile puterile ale Europei nu au oferit Ucrainei nici un nou angajament militar în iulie. Sprijinul militar european pentru Kiev a scăzut din aprilie, potrivit datelor Institutului Kiel din Germania.

Pe parcursul întregii luni iulie, cele mai mari șase țări europene nu au oferit Ucrainei niciun angajament militar bilateral nou, potrivit noilor date – prima lună în care acest lucru s-a întâmplat de la invadarea de către Rusia, în februarie.

Europenii nu pot ține pasul cu SUA. Sau nu mai vor?

Dezvăluirea este un semn că, în ciuda schimbărilor istorice în politica europeană de apărare – care determină țări altădată reticente, precum Franța și Germania, să trimită arme Ucrainei – ajutorul militar acordat lui Volodimir Zelenski ar putea să se diminueze chiar în momentul în care Kievul lansează o contraofensivă crucială.

Noile date, care acoperă Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Italia și Polonia provin de la Institutul Kiel pentru Economie Mondială, care a menținut un sistem de monitorizare a sprijinului acordat Ucrainei pe tot parcursul războiului.

Acesta ilustrează un aspect pe care oficialii militari și politicienii ucraineni l-au menționat în mod repetat: anume că marile puteri europene nu țin pasul cu ajutorul militar care vine din partea SUA și că, după ce au oferit mult, Marea Britanie și Polonia, s-ar putea să nu mai aibă forță. Specialiștii militari și unii membri ai Parlamentului European au reluat din ce în ce mai des această afirmație în ultima vreme.

Christoph Trebesch, șeful echipei care întocmește „Ukraine Support Tracker”, a declarat că datele organizației au arătat că angajamentele de ajutor militar european pentru Ucraina au avut o tendință de scădere de la sfârșitul lunii aprilie. „În ciuda faptului că războiul a intrat într-o fază critică, noile inițiative de ajutor au secat”, a spus el.

Aliații occidentali s-au întâlnit totuși săptămâna trecută la Cophenhaga pentru a aduna promisiuni de sprijinire a armatei ucrainene, adunând angajamente în valoare de 1,5 miliarde de euro. Dar Trebesch, care a declarat că echipa sa încă analizează cifrele, a avertizat că cifra „este slabă în comparație cu ceea ce s-a indicat la conferințele anterioare”.

Un Covid-19 militar

Trebesch a susținut că țările europene ar trebui să considere războiul din Ucraina mai mult ca fiind asemănător cu criza din zona euro sau cu pandemia Covid-19, două evenimente care au determinat continentul să direcționeze sute de miliarde de euro către măsuri de finanțare de urgență.

Trebesch a arătat cu degetul spre fondul UE de redresare în caz de pandemie, care se întinde pe aproximativ 800 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și subvenții. Ajutorul european global acordat Ucrainei până în prezent reprezintă o mică parte din această sumă. „Aș spune că este surprinzător de puțin având în vedere miza”, a spus el.

Ministrul leton al Apărării Artis Pabriks a declarat recent pentru Politico că țări precum Franța și Germania trebuie să facă mai mult pentru lupta Ucrainei împotriva Rusiei. „Dacă ne dorim ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, trebuie să se întrebe dacă fac suficient”, a spus el.

Pabriks a cerut ca națiunile europene să ofere proporțional la un nivel similar cu cel al mai multor țări din Europa Centrală, indicând în mod special Polonia, Slovacia și Republica Cehă. Fostul șef al apărării estoniene Riho Terras, în prezent membru al Parlamentului European, a declarat că Europa trebuie „să se trezească”, susținând că nu va exista pace până la victoria împotriva Rusiei.

Germania, în special, s-a confruntat cu acuzații clare că se mișcă prea încet pentru a pune în aplicare schimburile de tancuri cu vecinii europeni, care au fost atât de mult anunțate, permițând astfel acelor țări să-și trimită tancurile din epoca sovietică în Ucraina. Berlinul și-a apărat abordarea și a subliniat în mod repetat transporturile regulate de arme pe care le autorizează pentru Ucraina.

Daniel Fiott, analist european în domeniul apărării la Vrije Universiteit Brussel, a declarat că promisiunile nu înseamnă nimic dacă nu ajung pe teren. „Ucraina are nevoie de material militar, nu de vorbe în vânt”, a spus el. Fiott a susținut că următoarele săptămâni și luni vor testa credibilitatea politică și economică a Europei.

„Ar trebui să sperăm că producătorii de armament din Europa pot ține pasul cu cererea în creștere, dar ar trebui să sperăm, în egală măsură, că guvernele nu împiedică livrările atunci când echipamentele militare devin disponibile”, a spus el.