Dacă până acum Klaus Iohannis se mulțumea cu o schilodire a limbii române, cu câte o declarație patetică de patriotism pe care nu o credea nimeni sau cu mesaje golite de conținut, ei bine, de data aceasta a trecut la nivelul următor. A scos pe gură o inepție care-i demonstrează nu atât lipsa de minime cunoștinte juridice, cât ura că justiția nu vrea să i se supună fără să crâcnească. Fanfaronul se închipuie și geniu, și președinte, dar nu-și dă seama că nu are talent. Rămâne același înfumurat supărat pe popor că nu i-a ținut paltonul.
A visat la „Guvernul meu”. L-a avut și a dovedit cât este de incompetent, după ce l-a instalat cu mare pompă, de parcă era balena care, în copilăria mea, fusese adusă la București să o vadă lumea. A vrut și „Guvernul meu 2”. L-a avut și pe ăsta, cu aceleași rezultate dezastruoase. Acum are „Guvernul meu 2,5”, o încropeală de veleitari și pupători de poale. A vrut și încă mai vrea și „Parlamentul meu”, dar Curtea Constituțională i-a tăiat elanul și l-a trimis la buchiseala normelor de drept, ca pe ultimul chiulangiu. De aici, probabil, și ura lui față de Justiție, în general, și față de Curte, în special.
Complet împotriva legii
Nu este prima oară când CCR îl trimite pe Iohannis să pună mâna pe carte. S-a întâmplat și în 2018, când l-a obligat să semneze decretul de demitere a Codruței Kovesi. Cum nu voia să se supună deciziei și pentru că își vedea planurile date peste cap, Iohannis, în aroganța și fandoseala lui, a interpretat totul ca fiind un afront.
Nu pot să cred că niciun consilier nu i-a explicat că deciziile CCR sunt obligatorii, că nu pot fi atacate și contestate. Trufia a contat mai mult, iar asta a dus la atacuri delirante împotriva Justiției, că ar fi subordonată politic, că judecătorii sunt părtinitori, că, și că, și că. Acum, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a inventat odecizie aberantă prin care o primenește pe Codruța Kovesi, răzbunătorul Iohannis a simțit că i-a venit apa la moară. Cere, nici mai mult nici mai puțin, decât revizuirea sentinței pronunțate de CCR. Adică o absurditate, eufemistic spus.
În ce țară trăim?
Fosta șefă a DNA a intentat proces României pe motiv că nu a beneficiat de un proces echitabil și că nu a avut dreptul la liberă exprimare. Originile și scopurile câștigului ei aranjat trebuie căutate în altă parte, exact în zona în care Europei nu-i place, am lămurit ieri despre ce este vorba. Dar Kovesi nu a avut niciun proces în România pe tema demiterii.
Raportul de evaluare întocmit de fostul ministru Tudorel Toader nu a fost contestat la nicio instanță de contencios administrativ, cum ar fi fost firesc. Iar CCR nu a judecat un asemenea dosar pentru că nu intră în competența ei. Ce decizie, deci, să revizuiască judecătorii CCR? Cea prin care a hotărât că a existat un conflict constituțional între președinte și Executiv? În ce țară trăim? Poate sună vulgar, dar nici în filmele cu proști nu vezi așa ceva. Pe de altă parte, este limpede unde bate Iohannis. Vrea CCR-ul lui, care să-i facă pe plac la orice hachiță i se năzare.
Urmează „Constituția lui”
Nu a fost de ajuns. Curtea Constituțională a constatat și că amenzile aplicate de poliție în timpul stării de urgență sunt în afara legii. Nu a existat un cadru legal creat de vreo Ordonanță de urgență sau vreo lege, ci doar o prevedere într-un decret prezidențial de instituire a stării de urgență. Mai mult, chiar și decretul prezidențial semnat de Iohannis depășește limitele competenței sale,CCR dixit! A adăugat la lege după bunul lui plac. Dacă nu din dorința de a-și arăta, voalat, intențiile de control și dominare, atunci din ce cauză? Restrângerea unor drepturi nu se realizează prin decret prezidențial. Mai mult, niciuna dintre ordonanțele militare date nu îl îndrituiește să acționeze dincolo de competențele lui constituționale. Și atunci? Cred că loviturile primite în serie l-au scos din minți pe Iohannis. Nu o recunoaște, dar se vede și se simte. Curând vom vedea și manevrele prin care CCR să fie restructurată. Să fie aduși judecători numai unul și unul, care înțeleg din priviri dorințele președintelui. Și, după „CCR-ul lui”, va trece și la „Constituția lui”.
