În timp ce România își schimbă politicienii de la Putere ca pe șosete, statele central și est-europene, aflate pe lista neagră a Bruxellesului, rămân consecvente alegerilor făcute cu mulți ani în urmă. Mai sunt cunoscute și ca țările membre ale Grupului de la Vișegrad. S-au remarcat prin retorica antiglobalistă și naționalismul afișat cu orice ocazie. Și, mai presus de toate, liderii lor pun interesul poporului pe primul loc.
Așa se face că Polonia și Ungaria sunt printre fruntașele UE la accesarea fondurilor europene. Iar asta este vizibil la tot pasul… Infrastructura maghiară întrece cu mult ce există în România, în timp ce investițiile masive au făcut din Varșovia o adevărată „capitală” a întregii regiuni! Polonezii și ungurii au știut să atragă fonduri neramsursabile, au luat bani europeni nu cu două mâini, ci cu nouăsutenouăzecișinouă de mâini și puțin le pasă de amenințările Vestului. Procedura de infringement nu-i mai sperie de mult pe leși, din contră, le stârnește amuzamentul! Politica de deschidere față de marile concerne europene au transformat Polonia într-un veritabil hub al economiei Uniunii, cu numeroase companii internaționale grăbindu-se să prindă facilitățile fiscale (și de altă natură) oferite de guvernul PiS (Partidul Lege și Ordine).
Servilismul dăunează
Mai mult de atât, Orban și Duda au știut să joace așa cum trebuie cartea relației cu America. Donald Trump i-a răsplătit pe polonezi prin ridicarea vizelor, iar ungurii sunt favoriții lui din Europa, chiar dacă Budapesta menține un cap de pod și cu Moscova.
România a tânjit după toate astea. Și-a dorit și ea să fie acolo, la fel de bine văzută ca țările membre Grupului de la Vișegrad, însă nu o dată fie Polonia, fie Cehia s-au opus. Servilismul Bucureștiului nu a plăcut niciodată și a fost mereu piedica din calea „aderării”. Acum, când bătălia pentru resurse și securitate energetică e tot mai aprigă, țara noastră primește o invitație să facă parte din acest club al „frumoșilor nebuni” ai Uniunii.
Mesajul de pace
La Timișoara, în weekend, când a venit să vorbească la aniversarea a 30 de ani de la căderea comunismului, Viktor Orban a adus cu el un mesaj de pace. Și cooperare, căci a chemat România să se alăture acestui proiect care urmărește construirea unei noi Europe Centrale! Nicio referire la Transilvania, semn că prezentul, dar mai ales viitorul european înseamnă cu totul altceva, mult mai important decât ambițiile desuete ale minorităii maghiare de aici. Din orașul care a aprins lumina pe continent, Orban grăit despre redeșteptarea popoarelor. Noua revoluție gândită de liderii „Estului” urmărește reconstruirea Europei Centrale și de Est pe alte valori și principii decât cele actuale. „În anul 1956, românii au fost cei care au sprijinit mişcările populaţiei din Ungaria, care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. Corecţia comunismului nu este posibilă decât prin revolta popoarelor. Popoarele din Europa Centrală au ştiut că libertatea nu o vor primi niciodată ca un dar de la marile puteri. Dacă i-am fi aşteptat pe occidentali, am fi în continuare sub ocupaţia trupelor sovietice, dar noi am vrut viaţă liberă. În calitate de premier al Ungariei spun că văd şanse nemaipomenite ca în viitor românii şi maghiarii să aibă ţeluri comune. Noi, maghiarii, vrem să ieşim din acea situaţie în care să fim în linia a doua a Europei. Vrem să ne numărăm printre ţările europene unde este cel mai bine să trăieşti, să munceşti. Noi, maghiarii, credem că acest ţel poate fi mai uşor de înfăptuit împreună decât de unul singur. Suntem gata ca împreună cu românii să construim o nouă Europă Centrală, care să fie una dintre cele mai competitive din lume”, a spus Viktor Orban.
La cât de preocupați sunt, însă, să nu-i deranjeze pe stăpânii Coloniei România, guvernanții noștri mai mult ca sigur că ignoră mesajul liderului maghiar. La București se lustruiesc clanțele ambasadelor, nu se trântesc de perete ușile misiunilor diplomatice occidentale.