Confruntata cu o situatie geopolitica complicata, cancelarul german va trebui sa formeze un parlament ostil fata de anumite pozitii ale sale pe scena internationala.
Iesita slabita din alegerile legislative, Merkel urmeaza sa se confrunte cu mai multe provocari externe ale unei lumi intoarse parca cu susu-n jos. ”Sarcina nu va fi deloc simpla intr-o Germanie unde oamenii nu iubesc nimic mai putin decat schimbarea, unde certitudinile si increderea in reguli, chiar daca unele sunt depasite, ramane un crez national”, estimeaza Jean-Dominique Giuliani, presedintele Fundatiei Schuman. Iata pe scurt principalele dosare ce o asteapta pe Merkel.
Europa, cate viteze?
Rezultatele alegerilor din Germania nu sunt o veste prea buna pentru Emmanuel Macron si pentru proiectele sale de relansare a Europei, pe care le prezinta astazi, odata cu cresterea partidelor eurosceptice germane.
Angela Merkel s-a aratat, pana acum, dispusa sa discute relansarea Europeana dar cancelarul si partidul sau conservator sunt in principiu rezervati la idee unei Uniuni cu mai multe viteze sau cu privire la anumite propuneri privind zona euro, cum ar fi crearea unui buget extins al zonei euro (asa cum a propus Macron) via caruia Germania sa finanteze alte state. Dezbaterea, arata Afp, se anunta si mai dificila in Germania acum, cand social-democratii, pro-europeni, au anuntat ca nu vor guverna cu Merkel si ca vor intra in opozitie. Lui Merkel ii ramane optiunea unei coalitii incluzandu-i pe liberali, care se opun proiectelor lui Macron. ”Nu dorim noi bugete pentru transferuri financiare in Europa”, a prevenit, duminica, presedintele liberalilor Christian Lindner. Merkel va trebui sa tina cont, evident, si de dreapta nationalista germana, anti-euro, dupa alegerile de duminica.
Putin. Cum procedam?
Angela Merkel a ramas pana acum ferma pe pozitii vizavi de Rusia si de Ucraina, pledand pentru mentinerea sanctiunilor occidentale impotriva Federatiei Ruse, dupa anexarea Crimeei si conflictul din estul separatist ucrainean. Insa ea se va confrunta cu o camera a deputatilor care rareori a fost mai prorusa. Doar CDU si ecologistii sunt favorabili unei intransigente fata de Rusia. Ceilalti, de la dreapta nationalista la stanga radicala, trecand prin SPD, liberali sau CSU (aripa bavareza a CDU), fac toti ochi dulci Moscovei. Indiferent de formula viitoarei coalitii, presiunea pe umerii Angelei Merkel va fi reala. De altfel, liberalii (FDP) au cerut recunoasterea anexarii Crimeei de catre Rusia si ridicarea partiala a sanctiunilor impotriva Moscovei.
Tensiuni si cu Trump
”O noua relansare a relatiilor bilaterale se anunta dificila”, titra Bild, in conditiile in care presedintele SUA si cancelarul German se inteleg precum Soarele cu Luna pe mai multe teme majore: climatul, liberul schimb, migrantii, dosarul nuclear iranian. Ultima: Coreea de Nord, unde Merkel se afla in dezacord cu Trump si amenintarile sale de recurgere la optiuni militare pentru a-i lua din dinti liderului de la Phenian acadeaua nucleara. Pe de alta parte, Donald Trump a afirmat raspicat ca asteapta ca Germania sa-si creasca cheltuielile militare pentru a atinge obiectivul NATO de 2% din PIB, ceea ce Berlinul nici nu vrea sa auda.
Europa de Est si Erdogan
Estul Europei a fost multa vreme ”curtea din spate” din zona traditionala de influenta germana. Insa ea a devenit un teren minat pentru Berlin. Majoritatea tarilor, incepand cu Polonia si Ungaria, refuza sa-si imparta gazduirea refugiatilor din Europa cu Germania. ”Cei care refuza aceasta solidaritate trebuie sa stie ca aceasta nu va ramane fara consecinte, inclusiv la negocierea viitoarelor subventii” din partea UE, a prevenit Merkel. Context in care Polonia a dezgropat cererile de reparatii morale si despagubiri pentru ce a indurat in al doilea Razboi Mondial, niciodata relatiile dintre Berlin si vecinul sau nefiind atat de incordate, dupa sfarsitul Razboiului Rece. Tot privind migrantii, acordul semnat de Merkel cu Recep Erdogan inca tine. Dar, de aproximativ doi ani, Turcia si Germania, parteneri NATO de altfel, se afla in permanent conflict, mai ales dupa puciul esuat din Turcia si dupa reformele constitutionale din aceasta tara care-i confera lui Erdogan puteri depline.
Rezultatele de acasa
Asa cum se stie, acasa, conservatorii lui Merkel, care va fi reconfirmata in functia de cancelar prin votul deputatilor in Bundestag, odata constituita o coalitie majoritara in Parlament, au obtinut scoruri sub asteptari. Negocierile pentru coalitie intre democrat-crestini (CDU/CSU), liberali (FPD) si ecologisti ar putea dura pana in decembrie. Iata rezultatele definitive ale legislativelor de duminica, cifrele din paranteze indicand situatia in raport cu precedentul scrutin din 2013: Conservatori (CDU/CSU): 33% (-8,5), social-democratii (SPD): 20,5% (-5,2), Alternativa pentru Germania (AfD): 12,6% (+7,9), liberalii (FDP) : 10,7% (+5,9), stanga radicala (Die Linke): 9,2% (+0,6), ecologistii (verzii): 8,9% (+0,5). Viitoarea camera a deputatilor va avea un numar record de alesi,709, fata de actualul 630.
