Europa ultimilor zile a fost bulversata de informatiile potrivit carora economia Italiei se afla la un pas de colaps.
Bursele au cazut violent, cancelarul german Angela Merkel iese public si face apel la autoritatile italiene sa ia masuri pentru a preveni un adevarat dezastru, leul se devalorizeaza puternic si nimeni nu mai intelege nimic. Dupa cateva zile in care italienii n-au avut nicio reactie, ieri, Ministrul de externe al Italiei, Franco Frattini, a declarat intr-un interviu pentru cotidianul La Repubblica ca Italia este tinta unui atac pur speculativ al pietelor, iar statul are soliditate financiara.
„Este un atac pur speculativ. Nu suntem Spania sa avem o bula imobiliara, Irlanda sa avem o bula financiara si nici Grecia cu finantele ei publice. Bancile noastre sunt solide”, a declarat ministrul italian. Cu toate acestea, relatia incordata dintre premierul Silvio Berlusconi si ministrul sau de finante, Giulio Tremonti care incearca sa impuna un set de masuri economice agreat de FMI, dar care presupune o taiere drastica a cheltuielilor, nu linisteste deloc pietele. Dimpotriva. Cum era si firesc, la scurt timp, au inceput sa apara si speculatiile. Voci din zona economica arunca intreaga vina asupra Chinei, care ar fi un beneficiar indirect al acestei situatii.
Este un fapt cunoscut ca statul chinez cumpara obligatiuni riscante in Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania (tari puternic destabilizate de efectele crizei) cu scopul de a castiga influenta politica in cadrul UE. De ce nu ar face-o si in cazul Italiei? Potrivit ambasadorului Chinei la UE, Song Zhe tara sa este interesata in a stabili relatii comerciale puternice cu statele uniunii, insa ce nu spune oficialul este ca de fiecare data China face acest lucru de pe pozitii de forta. O Italie vlaguita si incoltita poate fi un “partener” usor de digerat pentru investitorii chinezi.
