ANAF vrea impună băncilor să transmită zilnic sumele existente în conturile bancare ale românilor, care pot fi plătite în procedurile de executare silită, argumentând că măsura impusă în trecut a lăsat posibilitatea băncilor de a opta pentru transmiterea datelor și doar o bancă a semnat cu ANAF convenția-cadru pentru acest schimb de informații, scrie Profit.ro.
Un alt argument adus în sprijinul modificării reglementărilor este că astfel se evită încasarea aceleiași sume din mai multe conturi.
ANAF vrea să oblige băncile să furnizeze zilnic date despre banii din conturile românilor
În vara anului 2020, Fiscul a fost abilitat prin OUG 111/2020 să întocmească un registru al tuturor conturilor bancare şi de plăţi ale persoanelor fizice şi juridice.
Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului sau casete de valori deţinute la o instituţie de credit de pe teritoriul României.
În Registru se nu se înregistrează însă și sumele, ci numai date despre deținătorul contului:
a) pentru titularul de cont-client, persoanele care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise şi orice persoană care pretinde că acţionează în numele clientului: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
c) pentru contul bancar sau de plăţi: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului;
d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoţit de celelalte date de identificare şi durata perioadei de concesionare.
Informațiile sunt păstrate pentru o perioadă de 10 ani
Informaţiile sunt păstrate pentru o perioadă de 10 ani de la încetarea relaţiei de afaceri dintre bănci şi clienţi.
Conform Ministerului Finanţelor, accesul la aceste informaţii poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice şi a construcţiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigaţii, cât şi prin efectele asupra reputaţiei, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacţii ar cunoaşte identitatea beneficiarilor reali.
De asemenea, spune documentul, facilitează punerea la dispoziţie în timp util şi eficient a informaţiilor pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi, inclusiv autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea unor astfel de infracţiuni. Accesul la informaţiile respective pot fi folosite în investigaţiile privind spălarea banilor, infracţiuni principale asociate şi finanţarea terorismului.