AcasăNewsVasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere...

Vasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere a ASF

Revenind la prevederile Legii nr. 132/2017, art. 2 pct. 20 din acest act normativ definește noțiunea de persoană prejudiciată astfel:

persoană prejudiciată – persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA.”

Se constată, de la bun început, că legea nu face distincție între persoana fizică și persoana juridică, recunoscând fiecăreia dintre acestea calitatea de persoană prejudiciată. De altfel, acest fapt este în acord cu finalitatea și mecanismele actului normativ în general, dat fiind că inclusiv persoanele juridice pot fi parte într-un contract de asigurare, pot deține în proprietate automobile și pot, deci, avea calitatea de persoana prejudiciată ca urmare a producerii unui risc asigurat.

Excluderea persoanelor juridice de la exercitarea unui drept expres recunoscut de lege (cum este dreptul la petiționare/ formularea de reclamații cu privire la abuzurile asigurătorilor), în condițiile în care acestora li se aplică aceleași mecanisme ca persoanelor fizice, este o măsură lipsită de temei legal.

  1. Dispozițiile din Codul civil privind cesiunea de creanță și subrogația atestă transferul tuturor drepturilor aferente creanței cesionate

Așa cum s-a reținut și în cuprinsul Adresei ASF, dispozițiile art. 1566 alin. (1) din Codul Civil stabilesc faptul că:

Cesiunea de creanţă este convenţia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanţă împotriva unui terţ.”

Cu toate acestea, conform normelor de interpretare și aplicare a legii, prevederile anterior menționate nu vor fi analizate izolat, ci împreună cu toate celelalte prevederi aplicabile în speță, dintre care amintim pe cele ale art. 1568 alin. (1) C.Civ., conform cărora:

”(1) Cesiunea de creanţă transferă cesionarului:

  1. a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată;
  2. b) drepturile de garanţie şi toate celelalte accesorii ale creanţei cedate.”

Mai mult, potrivit art. 1573 C. civ. „creanţa este cedată prin simpla convenţie a cedentului şi a cesionarului, fără notificarea debitorului”, astfel că prin contractul de cesiune de creanță încheiat potrivit legii între proprietarul vehiculului avariat și unitatea reparatoare, aceasta din urmă se subrogă în totalitatea drepturilor persoanei prejudiciate.

Nu pot fi primite afirmațiile Autorității referitoare la presupusul caracter netransmisibil al dreptului la despăgubire având în vedere conținutul dispozițiilor art. 1569 C.Civ. conform cărora

”(1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creanţele care sunt declarate netransmisibile de lege.”

Așadar, au caracter netransmisibil doar acele drepturi de creanță care sunt declarate astfel prin lege. Din această perspectivă, atragem atenția că nici Legea nr. 132/2017 și nici legislația conexă nu conțin vreo prevedere care să instituie un caracter netransmisibil al dreptului de creanță izvorât dintr-un contract de asigurare RCA.

De altfel, în conținutul Adresei ASF nu este indicată nicio astfel de prevedere, deși este incontestabil că avansarea unei teze presupune fundamentarea temeinică a acesteia, mai ales atunci când ea propune o restrângere fără precedent a unui drept fundamental cum este dreptul de a sesiza o autoritate publică în legătură cu aspecte care țin de competența sa exclusivă.

author avatar
Andrei Coman
2.269 afisari

3 COMENTARII

  1. Vin ai nostri, pleaca ai nostri…
    Nu intelegeti ca si protejeaza indemnizatiile pt ca sunt platiti direct de firmele de asigurari ?
    Trebuie indepartata prevederea din legislatie..
    Altfel, niciodata nu vor sanctiona pe cei ce le dau paine.Firmele de asigurari sanctionate nu vor mai avea bani multi….Si nici ei nu vor mai incasa indemnizatiile…Plangerea penala nu e o solutie.Va trebui o expertiza…si cine sa o faca decat tot cei din neamul lor ?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger