AcasăNewsVasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere...

Vasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere a ASF

  1. Practica judiciară confirmă atât valabilitatea contractelor de cesiune de creanță încheiate între proprietarii vehiculelor avariate și unitățile reparatoare, cât și efectele acestora

Modalitatea în care ASF înțelege să se raporteze la reclamațiile formulate de cesionari este cu atât mai neîntemeiată cu cât practica instanțelor judecătorești competente este unanimă în sensul reținerii valabilității contractelor de cesiune de creanță încheiate între proprietarii vehiculelor avariate și unitățile reparatoare.

Menționăm că există mii de dosare având ca obiect plata sumelor datorate cu titlu de despăgubiri de către asigurători, unităților reparatoare – care au dobândit creanța și s-au subrogat în drepturile persoanei prejudiciate, iar soluțiile pronunțate de instanțele de judecată sunt într-o proporție covârșitoare (aproximativ 95%) în defavoarea asigurătorilor RCA, care ajung să fie obligați la plata tuturor debitelor restante și a penalităților aferente.

Pentru pronunțarea acestor soluții instanțele competente:

  • rețin, fără excepții, calitatea procesuală activă a cesionarilor – reclamanți în aceste litigii, și
  • recunosc existența contractelor de cesiune de creanță și admit că, având în vedere efectele juridice pe care acestea le produc, unitățile reparatoare au dreptul de a solicita și încasa despăgubirile integrale de la asigurători.

De asemenea, în ceea ce privește transmiterea tuturor drepturilor care au legătură cu creanța cedată, facem trimitere și la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 985/2013 pronunțată în dosarul nr. 18764/3/2010, a reținut că cesionarul poate efectua toate demersurile legale necesare pentru recuperarea creanței, după cum urmează:

Cesionarea creanţei împreună cu garanţiile reale şi personale accesorii este prevăzută în art. 1 alin. (2) din contractul de cesiune, părţile convenind totodată în alin. (3) al aceluiaşi articol că cesionarul se va subroga în toate drepturile cedentului în legătură cu creanţa cesionată, urmând a exercita toate demersurile legale necesare în vederea recuperării întregii valori a creanţei (…).”

În fundamentarea acestei soluţii instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, că apelanta este îndreptăţită să solicite de la intimată penalităţile de întârziere, având în vedere că, potrivit contractului de cesiune, creanţa se cesionează împreună cu garanţiile reale şi personale accesorii, iar cesionarul se subrogă în toate drepturile cedentului (…)”.

Pentru a elimina orice îndoială cu privire la faptul că aceasta este interpretarea corectă a legislației anterior citate, facem referire la Decizia nr. 29 din 02.03.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Fără a dezvolta pe larg detaliile acestei proceduri, menționăm că prin această decizie Înalta Curte a tranșat o serie de controverse referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale la care am făcut referire în prezenta cerere, stabilind că:

  • Noțiunea de creditor de asigurare include și societatea de asigurare, titulară a dreptului de regres, care a despăgubit pe asiguratul său;
  • Noțiunea de creanță de asigurare include și creanța izvorâtă din dreptul de regres al unui asigurător, împotriva altui asigurător (atunci când s-a făcut decontarea directă);
  • În ipoteza exercitării dreptului de regres, plafonul de 450.000 lei se aplică pentru fiecare creanță în parte.

De la bun început, se constată că teza avansată în Răspunsul ASF, respectiv că nicio altă persoana în afară de persoana asigurată nu poate exercita drepturile izvorâte dintr-un contract de asigurare, este lipsită de temei. Prin Decizia amintită, Înalta Curte a stabilit că aceste drepturi pot fi exercitate, spre exemplu și de către un alt asigurător, în speță fiind incident mecanismul decontării directe.

author avatar
Andrei Coman
2.269 afisari

3 COMENTARII

  1. Vin ai nostri, pleaca ai nostri…
    Nu intelegeti ca si protejeaza indemnizatiile pt ca sunt platiti direct de firmele de asigurari ?
    Trebuie indepartata prevederea din legislatie..
    Altfel, niciodata nu vor sanctiona pe cei ce le dau paine.Firmele de asigurari sanctionate nu vor mai avea bani multi….Si nici ei nu vor mai incasa indemnizatiile…Plangerea penala nu e o solutie.Va trebui o expertiza…si cine sa o faca decat tot cei din neamul lor ?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger