AcasăNewsVasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere...

Vasile Ștefănescu, șeful COTAR: E un haos total la nivel de conducere a ASF

  1. Legislația aplicabilă în domeniul asigurărilor RCA nu conține prevederi derogatorii care să limiteze în vreun fel posibilitatea intervenirii unei cesiuni de creanță între proprietarul vehiculului avariat și unitatea reparatoare sau efectele acestui mecanism

Legislația RCA nu introduce elemente derogatorii în ceea ce privește posibilitatea de a încheia contracte de cesiune de creanță prin care drepturile persoanei prejudiciate să se trasfere către unitățile reparatoare, în condițiile prevăzute de Codul Civil.

De altfel, acest fapt este confirmat și de practica și uzanțele specifice pieței asigurărilor RCA, în care astfel de contracte sunt încheiate în numeroase dosare de daună. Mai mult decât atât, că Legea nr. 132/2017 prevede în mod expres posibilitatea încheierii contractelor de mandat în scopul reprezentării intereselor persoanei prejudiciate.

Totodată, prevederile art. 2 punctul 20 din Legea nr. 132/2017 definesc persoana prejudiciată ca fiind ”persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA”. Legea nu utilizează sintagme precum ”persoana care deține în proprietate bunul avariat” sau ”victima/persoana lezată în cadrul evenimentului produs ca urmre a unui risc asigurat” tocmai pentru a nu limita nejustificat sfera de aplicare a prevederilor legii.

Lecturând expunerea de motive care a stat la baza adoptării Directivei 2009/103/CE[1], pe care Legea nr. 132/2017 a transpus-o în dreptul național, se poate constata că voința legiuitorului (național și european) a fost aceea de a asigura persoanelor păgubite cât mai multe mijloace în vederea protejării intereselor lor.

Din această perspectivă, s-a avut în vedere faptul că dinamica relațiilor rezultând din raporturile de asigurare impune și utilizarea unor mecanisme cum sunt mandatul, cesiunea de creanță, subrogația, tocmai pentru a asigura persoanelor o procedură cât mai facilă în vederea reparării prejudiciului suferit, fiind astfel atins dezideratul reglementării – protecția sporită a consumatorilor de asigurări.

În același timp, dispozițiile art. 4 alin. (1) din legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare al asiguraților, relevante pentru speța de față, definesc noțiunea de „creditori de asigurări” ca fiind, după caz:         

(i) persoana asigurată – persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare;

(ii) beneficiarul asigurării – terţa persoană căreia, în baza legii sau a contractului de asigurare, asigurătorul debitor urmează să îi achite sumele cuvenite ca urmare a producerii riscului asigurat;

(iii) persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) – persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă.

Așadar, legislația din domeniul asigurărilor reglementează expres ipoteza în care creditorul de asigurări (persoana îndreptățită să primească despăgubirea și să exercite celelalte drepturi rezultând din contractul de asigurare) să nu fie una și aceeași persoană cu cea indicată în contractul de asigurare.

Cu alte cuvinte, calitatea de creditor de asigurare și, implicit, aceea de persoană păgubită, poate fi deținută și de o terță persoană (în acest caz, unitatea reparatoare) care va fi asimilată persoanei păgubite în temeiul legii sau al convenției.

Este limpede că atunci când unitatea reparatoare, în baza convențiilor încheiate (cesiune de creanță, subrogație), efectuează lucrările necesare pentru înlăturarea consecințelor riscului asigurat și aducerea bunului la starea de funcționare anterioară, ea este cea care suportă prejudiciul și tot unitatea reparatoare este îndreptățită să primească despăgubirea și să exercite drepturile din contractul de asigurare, inclusiv cel de a se adresa autorităților competente în vederea remedierii unor abuzuri.

author avatar
Andrei Coman
2.268 afisari

3 COMENTARII

  1. Vin ai nostri, pleaca ai nostri…
    Nu intelegeti ca si protejeaza indemnizatiile pt ca sunt platiti direct de firmele de asigurari ?
    Trebuie indepartata prevederea din legislatie..
    Altfel, niciodata nu vor sanctiona pe cei ce le dau paine.Firmele de asigurari sanctionate nu vor mai avea bani multi….Si nici ei nu vor mai incasa indemnizatiile…Plangerea penala nu e o solutie.Va trebui o expertiza…si cine sa o faca decat tot cei din neamul lor ?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger