O mică echipă de oameni de știință își îmbracă costumele HAZMAT și coboară în străfundurile peșterilor calcaroase din sud-vestul provinciei chineze Yunnan. Colectează sânge și urină de la lilieci – o muncă periculoasă care ar putea să-i expună la unii dintre cei mai mortali viruși necunoscuți din lume.
Peter Daszak conduce EcoHealth Alliance, un ONG american care este specializat în detectarea de noi virusuri și prevenirea pandemiei. Daszak este un vânător de virus. În ultimii 10 ani, a vizitat peste 20 de țări încercând să prevină următoarea mare pandemie, căutând peșteri de lilieci pentru noi agenți patogeni. Mai precis, noi coronavirusuri. Descoperirile lui alimentează o bibliotecă open source despre toate virusurile animale cunoscute, de la care oamenii de știință pot prognoza care tulpini pot să se transmită la oameni, relatează CNN. „Am colectat peste 15.000 de probe de lilieci, ceea ce a dus la identificarea a aproximativ 500 de coronavirusuri noi”, spune Daszak. Și unul dintre acestea, găsit într-o peșteră din China în 2013, a fost un posibil strămoș al Covid-19.
Cercetarea coronavirusului
Înainte de epidemia SARS din 2003, cercetarea coronavirusurilor nu atrăgea prea multă atenție. Doar două coronavirusuri umane au fost identificate atunci, ambele descoperite în anii ’60. În 2009 a fost fondat Institutul de Cercetare Veterinară Predict, finanțată de USAID și condusă de Universitatea din California, alături de Eco Health Alliance, Smithsonian Institution și Wildlife Conservation Society. De atunci au fost identificate alte cinci coronavirusuri umane, inclusiv Covid-19. Daszak estimează că liliecii adăpostesc până la 15.000 de coronavirusuri, dintre care doar câteva sute sunt cunoscute în prezent. Am vizat China inițial pentru a căuta originile SARS”, explică el. „Dar atunci ne-am dat seama că există sute de alte coronavirusuri periculoase, așa că am decis să ne îndreptăm atenția către găsirea lor”. Prezicerea s-a extins în 31 de țări, alte echipe operează în Kenya și Myanmar, unde au fost identificate șase coronavirusuri noi. După ce a analizat probele de sânge ale oamenilor care locuiau în apropierea a două peșteri de lilieci din județul Jinning, provincia Yunnan, în 2015, echipa Daszak a descoperit că 3% aveau anticorpi pentru virusuri găsite în mod normal doar în lilieci – ceea ce înseamnă că persoanele au fost expuse la agenți patogeni. Pentru a face saltul la oameni, coronavirusurile trebuie să se poată lega de receptorii lor celulari, ceea ce necesită de obicei o gazdă intermediară a animalelor. Dar, de obicei, își au originea în lilieci, care poartă o proporție extrem de ridicată de viruși capabili să infecteze oameni, precum Marburg, Nipah, Ebola și SARS. Odată ce echipa Daszak și-a colectat probele, le depozitează în azot lichid și le trimite laboratoarelor partenere din întreaga lume pentru analiză. Șirurile de ADN de virus găsite în eșantion sunt apoi comparate cu profilurile din GenBank, o bază de date de acces deschis, menținută de Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI) din SUA care conține toate virusurile umane și animale cunoscute. Asta determină „dacă avem de-a face cu un virus nou sau nu”. Însă răspunsul nu este întotdeauna clar.”Un virus este considerat nou dacă mai mult de 20% din ADN-ul său diferă de cel al virusurilor cunoscute”, explică Supaporn Watcharaprueksadee, care studiază bolile emergente, independent de Predict, într-un laborator legat de universitatea Chulalongkorn din Bangkok. Uneori, cercetătorii cred că au găsit un nou virus atunci când, de fapt, s-a răspândit într-o comunitate deja de câțiva ani. Mai puțin de jumătate din totalul virusurilor care provoacă pneumonii sunt identificate, potrivit lui Patrick Woo, un expert în bolile emergente de la Universitatea Hong Kong. Adesea, pacientul se îmbunătățește și cazul său nu este investigat mai departe.
COVID-19
Când a apărut, Shi Zhengli, expert la Institutul de Virologie din Wuhan, l-a comparat imediat cu baza de date pe care a compilat-o cu cele 500 de noi coronavirusuri identificate de EcoHealth Alliance. A fost o lovitură. „Noul coronavirus s-a potrivit cu un eșantion prelevat dintr-un liliac- potcoavă într-o peșteră din Yunnan în 2013”, spune Daszak. „Era identic 96,2%.”Asta înseamnă că virusul a fost fie strămoșul virusului care a provocat epidemia actuală, fie o rudă apropiată. „Este foarte probabil ca o gazdă intermediară de animale să fie implicată și să transmită virusul la oameni, reprezentând diferența de 3,8% din genom”, spune el.Știind de unde provine un virus nou și cum a fost transmis oamenilor este o informație crucială. Poate permite depistarea precoce a unei epidemii și introducerea în timp util a unor măsuri care să cuprindă răspândirea acesteia. Dincolo de furnizarea informațiilor despre originile Covid-19 și Ebola, vânătorii de virus ajută, de asemenea, să prezice unde va apărea următoarea mare epidemie – și speră să o prevină. Probele de sânge prelevate din lilieci conțin anticorpi, pe care i-au produs pentru a combate virusul. Acestea ar putea servi drept bază pentru dezvoltarea unui vaccin sau a unui tratament cu plasmă împotriva unui nou agent patogen. Chiar înainte de lovitura pandemică, viitorul Predict părea incert, întrucât finanțarea sa urma să expire la sfârșitul lunii martie 2020. Dar Covid-19 a arătat cât de esențială este munca vânătorilor de virus și a primit acum o finanțare de șase luni în valoare de 2,26 milioane dolari. „Sperăm să ne întoarcem din nou cât mai curând posibil”, spune Daszak. „Și atunci ne vom concentra toate eforturile pe a afla de unde a venit exact Covid-19”.
