In octombrie 2017 va fi la latidutinea viitorului sef de stat american sa faca sau nu publice arhivele confidentiale cu privire la asasinarea lui JFK, considerate cel mai mare mister al ultimilor 50 de ani.
In special adeptii teoriilor complotiste se bucura in avans la aflarea vestii ca, in octombrie 2017, majoritatea continutului investigatiilor facute dupa asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy ar trebui facute publice. In total, este vorba de cel putin 40.000 de documente la care numai sapte arhivisti, tinuti la secret, au avut acces. De-a lungul anilor, acestia au desfasurat o munca minutioasa sub cele mai drastice masuri de securitate, informeaza Le Point. Intrebat in trecut de un jurnalist daca se vor cunoaste in totalitate rezultatele acestei anchete, Earl Warren, care conducea comisia de ancheta asupra asasinarii celui de-al 35-lea presedinte SUA, a raspuns: ”Acest lucru va veni, dar probabil ca nu in viata ta”. Site-ul Politico, care a dezvaluit noua informatie, subliniza ca, in ciuda faptului ca octombrie 2017 a fost data oficial fixata pentru accesul la arhive, pana in ultimul moment ar putea interveni un veto al viitorului presedinte, urmare a unei cereri a CIA, FBI sau altor structuri.
Chestiunea cubaneza
Recentul dezghet SUA-Cuba ar putea constitui un motiv pentru amanarea acestor dezvaluiri. Lee Harvey Oswald, ucigasul lui Kennedy, a facut o calatorie in Mexic, cu o luna inaintea asasinatului. Acolo s-a intalnit cu agenti cubanezi, una din ipotezele anchetatorilor de atunci pentru a explica gestul lui Oswald a fost ca acesta ar fi fost comanditat de serviciile cubaneze, ca raspuns la tentativele de asasinare a lui Castro de catre CIA, la comanda lui Kennedy. Ar putea fi in cele cele 1.100 de documente CIA, aflate printre cele 40.000 care, in principiu, vor fi divulgate, dovezi ale unei intelegeri a cubanezilor cu Oswald? Sau, dimpotriva, Oswald a fost manipulat de anti-castristi? Intre documente se afla 332 pagini in care Edward Hunt, un agent CIA, a dezvaluit, inainte sa moara, in 2007, ca a fost informat, in 1963, de un complot organizat de exilati cubanezi, care nu i-au iertat lui Kennedy esecul invaziei din Golful Porcilor, tentativa americana de a rasturna regimul de la Havana, soldata cu un numar mare de victime cubaneze. Tot in aceste arhive se afla transcriptul interogatoriului unui ofiter KGB, Iuri Nosenko, care a trecut in Occident la putin timp dupa moartea lui JFK. Acest transfug sovietic s-a ocupat de Oswald timp de doi ani si jumatate cat timp acesta a trait in URSS, incepand cu 1959. Si aici exista ipoteza potrivit careia, in plin Razboi rece, sovieticii au vrut sa-l elimine pe cel care l-a infruntat pe Hrusciov in chestiunea rachetelor din Cuba. Nu se stie cat va cantari decizia viitorului presedinte de a dezvalui sau nu motivele, circumstantele, comanditate sau nu, ale asasinarii lui JFK, in campania prezidentiala care incepe.
