Liderul USL Victor Ponta a declarat, duminica, intr-o conferinta de presa, ca impunerea unui deficit maximal se poate face printr-o lege speciala, impunandu-se formarea unui Guvern tehnocrat si alegeri anticipate.
Ponta a spus ca obligativitatea respectarii deciziei convenite la Bruxelles prin Tratatul de guvernanta fiscala se poate face printr-o lege speciala, in temeiul articolului 148 din Constitutie, care prevede ca legile legate de tratatele europene se fac de catre Parlament, in sedinta comuna, cu votul a doua treimi dintre senatori si deputati.
Co-presedintele USL a criticat faptul ca presedintele Traian Basescu „a semnat”, la Bruxelles, tratatul de guvernanta fiscala fara a avea un mandat in acest sens si in lipsa unei dezbateri interne. Ponta a spus ca USL este de acord cu implementarea deciziilor luate la Bruxelles si a prezentat un plan al Uniunii, in cinci pasi.
USL propune infiintarea unui Comitet de criza Putere-Opozitie-BNR, pentru gasirea celor mai rapide solutii de adoptare a deciziilor de la Bruxelles si de reducere a deficitelor. Potrivit USL, nu este necesara modificarea Constitutiei pentru impunerea regulii privind deficitul maximal, ci de o lege speciala, adoptata cu votul a doua treimi din numarul senatorilor si deputatilor.
Un al treilea pas propus de USL este formarea unui guvern de tehnocrati care sa implementeze masurile anticriza, inclusiv a celor legate de deficitul bugetar si care sa pregateasca si alegeri anticipate.
Al patrulea pas propus de USL este organizarea alegerilor parlamentare anticipate, iar al cincilea, modificarea Constitutiei de catre Parlamentul nou ales. Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la Bruxelles, ca Romania trebuie sa treaca in Constitutie, si nu in alt act normativ, prevederile privind bugetul si deficitul structural, din acordul convenit la summit-ul UE.
Presedintele Basescu a subliniat ca una dintre prevederile acordului se refera la obligatia statelor care adera la acesta de a include in legislatia nationala angajamentul pentru „buget national echilibrat si in surplus”, ceea ce inseamna ca deficitul structurat nu trebuie sa depaseasca 0,5% din PIB.
Seful statului a mentionat ca actul normativ prevazut in acord pentru inscrierea acestei prevederi, „in cel mai scurt timp”, este „Constitutia sau o lege echivalenta cu Constitutia”. El a precizat ca introducerea prevederii in Constitutie sau intr-un act echivalent va fi constatata de Curtea de justitie a UE.
„Romania nu are act echivalent cu Constitutia, si aici niciun politician nu ar trebui sa se joace. (…) Take it or leave it”, a mai spus Basescu.
Constitutia trebuie RAPID corectata!
Puterile din Stat sunt gresit definite. De aici apare functionarea schioapa a societatii.Prin Constitutie sunt recunoscute 3( trei ) puteri in stat. 1) Puterea Legislativa, 2)Puterea Judecatoreasca si 3)Puterea Executiva. INTREB, unde este Puterea Administrativa cu toate drepturile si oblgatiile ei?
Propunere: definirea a 4(patru) puteri sepatate din STAT cu drepturile, oblgatiile si raspunderi.
1) Puterea Legislativa ( definită de alegeri )- asigura legi – formata din Parlamentul Romaniei cu 1-2 camere si Presedintia – asigura verificarea si promulgarea legilor.
2) Puterea Administrativa ( definita prin numire politica ) -Guvernul tarii -este numita si validata.
3) Puterea Judecatoreasca- magistratii de la diferite nivele – ( definita prin concursuri profesionale )- Judeca faptele penale din societate conform legilor statului.
4) Puterea Executiva –formata din specialisti pe domenii- inspectorate de specialitate, politia nationala, I.S.U, jandarmeria e.t.c.(definite prin concursuri profesionale )- Pune in executie legile tarii, aplica sanctiuni contraventionale si sesizeaza puterea judecatoreasca pentru faptele penale.
ULTIMELE DOUA PUTERI ASIGURA FUNCTIONAREA STATULUI INTRE ALEGERI.
Angajaţii STAT-ului au voie sa aibe un singur angajament de munca pentru a folosi integral timpul de munca in favoarea statului.
La inchiderea unei guvernari, obligativitatea predarii-primirii a activitatii ministeriale in mod punctual pentru stadiile fizice cat si financiare, precum si a fostului premier catre noul premier, activitate validate de Parlament.