USR pune la zid televiziunea publică pe motiv că în noaptea de Revelion a afișat lângă logo-ul TVR 1 formula „Televiziunea românilor”.
Președintele Radioului public, desemnat în funcție de USR, a postat imediat un text indignat pe Facebook în care afirmă că această formulă lezează sentimentele minorităților etnice din România, dar și străinii care lucrează în țara noastră.
Robert Schwartz a deschis anul cu un scandal
Robert Schwartz, numit șeful Radioului public în noiembrie 2025 la propunerea USR, a criticat joi, 1 ianuarie, decizia Televiziunii publice, condusă de Adriana Săftoiu, propunerea PNL la șefia TVR, de a afișa în colțul din dreapta sus al ecranului logoul „Televiziunea românilor” pentru a marca 70 de ani de emisie în timpul concertului de Anul Nou de la Viena.
Iată ce a scris pe Facebook președintele Radioului, useristul Robert Schwartz:
„Salutare și un An Nou cu sănătate și mult bine! M-am bucurat să savurez Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, la TVR, alături de un mic public internațional. Mare ne-a fost mirarea să constatăm că la 70 de ani de la primele emisiuni (pe prima crainică de știri, Cleo Stieber, am avut onoarea s-o cunosc în anii 1990 la Köln), TVR se percepe ca „Televiziunea românilor” – un insert nou, în colțul din dreapta sus, în completarea logo-ului.”, a transmis Robert Schwartz pe Facebook, conform InPolitics.
Formula „Televiziunea românilor” jignește minoritățile și străinii din țară
„Ne-am întrebat cum s-or simți cetățenii români aparținând minorităților etnice din România, dar și expații care muncesc, trăiesc și plătesc impozite din care se finanțează media publice din România.
I-am întrebat, într-un prim mic demers jurnalistic, pe cei din grupul nostru de telespectatori. Răspunsul unanim: un “no go” absolut. “Televiziunea Română” nu e destul de clar?”, continuă el.
„BBC, ARD, ZDF, TF, TVE și alte televiziuni publice evită formulări “identitare”, tocmai pentru a nu crea o excludere simbolică. Accentul cade pe serviciul public, neutralitate și pluralism, nu pe identitate etnică. Eu percep media publice într-o democrație ca instituții pentru toți rezidenții, inclusiv minorități, imigranți, diaspora. Urmărind programele diverse ale canalelor TVR, tocmai asta se întâmplă. De ce ar fi nevoie acum, la 70 de ani de la înființare, de o “rebranduire”? M-aș bucura să putem dezbate acest subiect în mod civilizat. Mulțumesc”, a încheiat Robert Schwartz.