Cel mai recent raport MCV, facut public ieri, confirma “progresele majore” inregistrate de Romania si “caracterul ireversibil tot mai pronuntat” al reformelor. Cu toate acestea, mai avem cel putin doi ani pana sa scapam de MCV, conform oficialilor europeni. Asta daca nu cumva solicitarea facuta, tot ieri, de Calin Popescu Tariceanu – “Voi propune ca Romania sa nu mai coopereze in cadrul MCV” – va avea succes.
Raportul din acest an urmeaza reteta cunoscuta: lauda activitatea Justitiei (DNA, ICCJ, ANI) si ii critica pe politicieni. In mare, raportul este unul pozitiv, fapt confirmat si de prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans in timpul discutarii documentului: “Tendinta pozitiva a Romaniei si a romanilor de a lupta impotriva coruptiei si de a apara independenta sistemului judiciar care a fost constatata in ultimii trei ani, a continuat si in ultimul an. Dinamica creata pana in prezent permite reorientarea eforturilor catre principalele masuri ramase care trebuie luate pentru indeplinirea obiectivelor MCV si, in consecinta, pentru incheierea acestui proces important in timpul mandatului actualei Comisii, in conformitate cu obiectivul stabilit de presedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autoritatile romane pot intreprinde masurile ramase intr-un mod ireversibil, care sa nu puna sub semnul intrebarii progresele inregistrate pana in prezent„. Pana cand vom scapa de MCV, iata care sunt principalele concluzii si recomandarii continute de ultimul raport.
*Directia Nationala Anticoruptie si Inalta Curte de Casatie si Justitie au inregistrat un bilant impresionant in rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt.
*Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruptie
*In particular, caracterul recurent al unor cazuri de coruptie similare sugereaza deficiente in procesul de invatare din experienta si de eliminare a lacunelor in cadrul institutiilor publice. Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie
*Legislatia anticoruptie trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile
* Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunitatii nu au condus la schimbare in sensul recomandarilor anterioare din rapoartele MCV
*Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate (recomandare citita de multi in “codul” intentiilor de gratiere si de modificarea Codului Penal)
*CE recomanda adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.
*Guvernul ar putea avea in vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea ministrilor la perioada mandatului.
*Parlamentul ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitarile de ridicare a imunitatii si ar putea organiza o dezbatere publica astfel incat CSM si societatea civila sa poata reactiona
*Prevenirea coruptiei are un nivel inca scazut si nu constituie inca o obligatie centrala consacrata a administratiei publice.
*Noua Strategie nationala anticoruptie (SNA) prezentata de Guvern in august 2016 are potentialul de a deveni o politica eficace de prevenire a coruptiei daca este pusa in aplicare in mod corespunzator si monitorizata pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major in sustinerea acestor eforturi
*Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creata si este necesar sa demonstreze ca poate functiona in mod corespunzator, ca poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni si, in cele din urma, ca poate mari proportia activelor recuperate efectiv.
*Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei si a coruptiei in procedurile de achizitii publice ramane o provocare serioasa
*Este necesara formarea si specializarea suplimentara a judecatorilor in domeniul achizitiilor publice.
