De data aceasta, Uniunea Europeană chiar și-a greșit ținta. Nu România este cea mai coruptă țară, nu România a lăsat jos ștacheta luptei împotriva corupției. Când au întocmit raportul MCV, specialiștii europeni or fi căscat ochii la celebrele calendare cu fete goale și li s-or fi tulburat mințile. Ai noștri, în schimb, au privit la informațiile care scot în evidență evoluția fenomenului. Din cauza asta nu se potrivesc datele. Și nu se mai potrivesc și din cauza faptului că încă nu vrem să înțelegem că nu avem voie să facem justiție în țară, altfel decât ne dictează Uniunea asta putredă, care scârțâie din toate încheieturile.
Nu v-ați dat seama de ce România este acuzată că a lăsat-o atât de moale cu anticorupția, încât să devină subiectul principal al raportului MCV? Pentru că a trimis-o la plimbare pe Codruța Kovesi și nu mai are cine să se bată cu balaurul ăsta. Deci, noi suntem de vină. Iar ei, acum, ne-o plătesc cu vârf și îndesat pentru că le-am stricat jocurile privind protecția judiciară a multinaționalelor.
Dosare făcute la ordin
Raportul MCV ne dă cu capul de toți pereții, dar nu scoate o vorbă despre faptul că anticorupția model Kovesi a însemnat vieți și destine distruse, a însemnat o justiție după ureche, rechizitorii scrise de SRI și copiate de procurori, decizii primite de judecători în plic, cu dedicație, înainte de a se pronunța, a mai însemnat și probe ascunse apărării sau probe inventate, cercetări abuzive, lipsiri de libertate fără temei și o teroare permanentă asupra procurorilor sau judecătorilor care nu voiau să se alinieze în sistem. Spune raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare că au scăzut rezultatele anticorupției. Păi cum să nu scadă din moment ce, după prima decapitare, în zeci și sute de dosare s-a pronunțat achitarea de către judecători care s-au simțit liberi să judece așa cum o cere legea sau au fost trimise procurorilor pentru refacerea urmăririi penale? Cum să nu scadă din moment ce, la o analiză amănunțită, în sute de dosare se constata că fapta nu există? Ce a însemnat un procent de 92 la sută rată de condamnare pe vremea Laurei Codruța Kovesi? Exact dosarele făcute la ordine, cu ținte stabilite în virtutea protocoalelor secrete, dosare care acum, într-o proporție covârșitoare, s-au dovedit a fi fake-uri.
Noi o facem, voi plătiți
Putea să scape nebătută la tălpi Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție? N-avea nicio șansă, pentru că aceasta reprezintă un real pericol pentru justiția pe care Uniunea Europeană ne-o bagă pe gât. Asta nu vrem noi să înțelegem, că procurorul și judecătorul sunt niște entități care au voie să-și facă de cap fără să dea socoteală. I-au dat unuia zece ani de închisoare și ulterior s-a dovedit că totul a fost o farsă judiciară, bazată pe probe măsluite? Ei și, ce dacă? Să se adreseze CEDO să-i facă dreptate, căci despăgubirile le suportă statul, nu ei. Ce înseamnă statul? Noi toți, mai puțin ei, căci ei nu bagă mâna în buzunare să plătească. Domnii ăștia europeni de care, recunosc, mi-e silă, aduc în sprijinul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție cele mai abracadabrante argumente, dintre care unul sparge toate tiparele unei gândiri normale. Și anume, vezi Doamne, că magistrații ar trăi sub teroare. Teroarea că ar putea să răspundă pentru potlogăriile făcute sau ce?
Hai că săriți calul!
Un singur argument nu iau în calcul mințile îmbâcsite ale Uniunii. Secția asta specială care-i pune pe magistrați să dea socoteală a fost înființată de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul suprem al Justiției din România. Procurorii au promovat concursurile de admitere și și-au dovedit capacitatea profesională, deci nu au fost numiți. Nu scrie nicăieri, în nicio lege, că trebuie să fie și pe placul Uniunii Europene sau că acesta are vreun drept să se amestece. Au făcut abuzuri? Să dovedească asta UE și mai stăm de vorbă. Sau de fapt este vorba de cu totul altceva, anume că Laura Codruța Kovesi are dosare în cercetare și n-ar fi exclus să se aleagă cu o condamnare răsunătoare, care i-ar compromite definitiv cariera și existența? Prea s-au călcat pe picioare politicienii Europei să o numească procuror-șef al Parchetului European ca să nu bată la ochi manevra asta ieftină prin care să-i asigure imunitatea. Haideți să o luăm altfel. Comisia juridică a Camerei Deputaților a hotărât ca Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să nu fie desființată. Camera Deputaților este parte integrantă a Parlamentului României. Stabilește Uniunea asta și ce trebuie să facă Parlamentul?
Întrebați-i pe ei
Cine critică cel mai tare România, după apariția raportului MCV? Dragoș Tudorache, europarlamentar al grupului Renew Europe, păstorit de Dacian Cioloș. Este același Tudorache care, pe vremea Guvernului Meu 1, a fost uns de Cioloș ministru de Interne. N-a stat decât două luni, dar a făcut prăpăd mai mare decât Marele Foc din București, de la 1847. A pus pe butuci fosta Direcție Generală de Informații și Protecție Internă. I-a luat un „I” și a rămas doar cu Protecția Internă. O instituție militară fără Informații nici dracu’ n-a văzut. Poate doar Tudorache, căci pentru asta fusese adus, să facă și el un mic jaf instituțional. De ce Tudorache și Cioloș nu se poziționează altfel în raporturile cu România? Nu știu, întrebați-i pe ei. Inclusiv pe Ana Birchall, ministrul Justiției.