Era inevitabil ca atacul aerian al SUA care l-a omorât pe influentul general iranian să ricoşeze în alegerile prezidenţiale. Concursul electoral pentru noiembrie începe în mai puţin de o lună, iar, pe termen scurt, eliminarea eroului naţional al Republicii Islamice îi conferă lui Donald Trump un atu important pentru un nou mandat la Casa Albă. În buna tradiţie a SUA, rolul unui „preşedinte de război” îi vine mănuşă miliardarului republican.
În mod tradițional, un președinte american care se confruntă cu o criză majoră de politică externă beneficiază de în sprijinul public. Aşa s-a întâmplat cu George HW Bush în timpul războiului din Golf din 1991 – un angajament militar masiv urmat de beneficii politice tangibile. Acum, Trump mai are un avantaj: moartea lui Qassem Soleimani, aprobată de 83% dintre republicani, este o misiune îndeplinită, spre deosebire de predecesorii săi Obama şi Bush jr care ştiau cât de periculos este generalul iranian, dar l-au lăsat în viaţă şi au mers pe cartea prudenţei cu lumea arabă – o socoteală păguboasă, armata o ştie de ani de zile în teatrele de luptă din Irak şi Siria. Brusc, adversarii lui Trump, democraţii, se dau porumbeii păcii, au mirosit că lovitura încasată de Iran atârnă greu în cursa electorală a preşedintelui. „Dacă mă loveşti, te voi lovi mai tare”, este filosofia lui Doanald Trump în afaceri şi politică, o reţetă pe placul americanilor, mai ales că (să vezi coincidenţă) şi-a dovedit eficienţa şi în cazul relaţiilor internaţionale ale aliatului nr.1 al SUA în Orientul Mijlociu – Israelul. Moartea comandantului iranian a fost o provocare periculoasă, s-a indignat liderul minorităţii democrate din Congres, Chuck Schumer. Sprijinit de neobosita Namcy Pelosi, el i-a cerut lui Trump să desecretizeze motivele deciziei de a-l ucide Soleimani, pe motiv că americanii au dreptul să ştie de ce a dat preşedintele ordinul de atac. O găselniţă politică lamentabilă, Trump a scris mai multe mesaje pe Twitter şi consideră că şi-a îndeplinit astfel obligaţia de a informa Congresul conform legii privind atribuţiile în caz de război (War Powers Act), în timp ce Casa Albă a susţinut că prin uciderea lui Soleimani a evitat atacuri „iminente” împotriva unor americani. Aceeaşi Pelosi a afirmat că va introduce o rezoluţie pentru a limita acţiunile militare ale lui Trump împotriva Iranului ! De data asta preşedinta Camerei Reprezentanţilor frizează ridicolul, tabăra democrată, cu ineficientul Joe Biden în frunte, îşi închipuie că electoratul va înghiţi această propunere adresată singurei mari puteri rămase pe scena internaţională? N-au înţeles că SUA a ieşit din paradigma stabilităţii şi prudenţei cu orice risc promovate de administraţiile anterioare, o abordare schimbată odată cu venirea la putere a lui Trump, şi acest lucru îi va costa pe 3 noiembrie.
US Army nu se mişcă din Irak
Ştirea conform căreia Armata Statelor Unite îşi va retrage trupele din Irak (aproape 6000 de soldaţi)s-a dovedit un fake, alimentat de publicarea unei scrisori obţinute de Reuters. Armata a adresat o scrisoare autorităţilor irakiene în care informează că se va retrage din Irak şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămâni. Scrisoarea este semnată de generalul de brigadă al corpului de marină al SUA William H. Seely III, comandantul general al CJTF-OIR. (Combined Joint Task Force – Operation Inherent Resolve). La scurt timp după difuzarea acestei ştiri, secretarul american al apărării a declarat că SUA nu intenţionează să se retragă militar din Irak. „Nu există niciun fel de decizie de a părăsi Irakul. Nu ştiu ce este cu acea scrisoare. Încercăm să aflăm de unde vine şi ce este. Dar nu s-a luat nici o decizie de a părăsi Irakul. Punct” a declarat Mark Esper, precizând că Statele Unite sunt încă angajate în combaterea grupării Stat Islamic în Irak, alături de aliaţii şi partenerii săi.
Morţi şi răniţi la funeraliile generalului Iranian
Înmormântarea lui Qassem Soleimani a fost amânată după ce peste 40 de oameni au murit şi alţi 213 au fost răniţi într-o busculadă. Incidentul s-a produs în oraşul Kerman (sud-estul Iranului), unde ceremonia funerară a generalului a scos în stradă zeci de mii de persoane. Într-o intervenţie la televiziunea de stat, directorul Organizaţiei pentru Situaţii de Urgenţă, Pir Hosein Kolivand, a declarat că tragedia s-a produs din cauza afluenţei masive de cetăţeni la funeraliile din Kerman. ”Din nefericire, mai multe persoane (…) şi-au pierdut viaţa, a afirmat el. Autorităţile iraniene au transmis că noua dată pentru funeraliile lui Soleimani va fi anunţată ulterior.