Obisnuit sa evite luarea unei decizii transante, ministrul Justitiei nu se dezminte nici in cazul conflictului aparut intre procurorul general Augustin Lazar si parlamentarii din Comisia de anchetare a prezidentialelor din 2009.
Pentru ca sa ajunga ministru, Tudorel Toader a promis multe si nu a facut mai nimic. Ca dovada, este suficient sa amintim ca romanii asteapta in continuare coduri penale revizuite iar pesedistii asteapta si ei sa scape de Codruta Kovesi. Timp in care si Tudorel Toader asteapta la randul lui ca lucrurile sa se rezolve de la sine, fara vreo decizie finala luata de el. Cand subiectul se inflameaza prea tare si nu mai poate fi tergiversat, ministrul Toader paseaza pur si simplu cartoful, metoda folosita si in cazul procurorului general. Cand, presat fiind sa ia atitudine fata de refuzul lui Augustin Lazar de a pune la dispozitia parlamentarilor date din dosarul instrumentat (si clasat) de Parchetul General pe tema prezidentialelor din 2009, Toader a anuntat ca va sesiza Inspectia Judiciara cu aceasta problema. Altfel spus, desi a declarat ca nu era cazul ca Lazar sa intrebe CSM-ul daca poate sau nu sa le furnizeze parlamentarilor documentele cerute, Toader il plagiaza practic pe procurorul general si se adreseaza la randul lui CSM-ului, doar pentru a nu fi nevoit sa spuna el daca e alba sau neagra in cazul comportamentului lui Lazar. Iar mai pe sleau spus, asta inseamna ca Toader il va evalua si pe Augustin Lazar pana la Sfantu’ Asteapta, la fel ca pe Codruta Kovesi, iar intre timp va decreta saptamanal, in graiul sau monoton, ca asteapta concluzia Inspectiei Judiciare pentru a se putea pronunta si el personal. Asta daca va mai fi la acea vreme indepartata ministru. Dincolo de incercarile lui Toader de a trece prin Ministerul Justitiei ca gasca prin apa, ca nu cumva sa i se agate vreo ”tinichea” de pene, este clar ca razboaiele declansate intre diversi reprezentanti ai Justitiei si parlamentari sau guvernanti dauneaza intregii tari. In interior se declanseaza o adevarata harababura institutionala si asta trimite in exterior semnale de imaturitate politica si statala. Situatia s-ar elimina de la sine daca reprezentantii tuturor puterilor in stat ar renunta la orgolii si ar trece la un firesc dialog institutional, caz in care nici excesiv de precautul Tudorel Toader nu ar mai fi nevoit sa recurga la tot felul de fente pentru a scapa de rolul de diriginte al Justitiei.
