Cauta

Telekom si CEZ, de vanzare. Romania nu este interesata!

Cand doua dintre cele mai mari companii care opereaza in tara isi anunta, pe cai neoficiale, retragerea din piata, te-ai astepta ca statul roman sa ia pozitie. Telecomunicatiile si energia sunt sectoare strategice, de interes national, iar altii ar face tot posibilul pentru a-si crea un avantaj pe aceste segmente. Nu si Romania, care pare dezinteresata de vanzarea colosilor CEZ si Telekom, desi la ultima multinationala inca mai detine un procent semnificativ de actiuni (45,99%). Anuntul plecarii cehilor, desi o lovitura din plin incasata de economia romaneasca, ii lasa rece pe guvernantii de la Bucuresti, preocupati de lupte marunte si ambitii minore.

Telekom si CEZ, de vanzare. Romania nu este interesata! - Ziarul NationalIn momentul de fata, CEZ este unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala de energie, „controland” Oltenia si o parte din Muntenia (asigura alimentarea cu energie electrica pentru 1,4 milioane de clienti din judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea, Arges si Teleorman). Compania are in portofoliu sistemul hidroenergetic de langa Resita (judetul Caras-Severin), format din patru microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 si Breazova) si amenajarile hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Valiug si Secu. Telekom si CEZ, de vanzare. Romania nu este interesata! - Ziarul NationalSi vorbim doar de partea de distributie si furnizare de energie, insa CEZ mai inseamna si un puternic business de productie, concentrat in Dobrogea. La Cogealac-Fantanele-Gradina este cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa – cuprinde 240 de turbine de 2,5 MW, ridicate la 100 de metri inaltime si cu un diametru al rotorului de 100 de metri. In total, cele 240 de turbine produc pana la 700 de MW!

Acum, cehii nu mai vor sa ramana la butoane si sunt dispusi la negocieri. Cauta un cumparator, numai ca, desi oferta este tentanta, statul roman (prin Electrica SA) alege sa intoarca privirea in alta parte. Lipsite de orice fel de reactie la mesajele din piata, autoritatile romane parca sunt orbite de nepasare. In acelasi timp, la nivel mondial se duc adevarate razboaie pentru securizarea resurselor energetice; miza conflictelor militare nu o mai reprezinta cucerirea teritoriilor, ci preluarea controlului asupra zacamintelor naturale si a tot ce tine de producerea energiei!

Anul 2019 poate insemna si retragerea din joc a nemtilor de la Telekom, companie la care statul roman mai detine o participatie de 45,99% (in societatea Telekom Romania Communications, fosta Romtelecom). Deocamdata nu se cunosc multe informatii pe marginea acestui subiect, tratativele purtandu-se in cea mai mare discretie. Chiar si asa, au scapat in presa informatii legate de o „impartire” a averii Telekom intre gigantii Orange (partea de telefonie mobila) si RCS-RDS (partea de televiziune).

Dupa cum vedem, si la aceasta afacere statul roman priveste impasibil, ca si cum nimic nu l-ar afecta. Asta, chiar daca telecomunicatiile reprezinta un sector care tine de siguranta nationala.

Ultimele stiri

  • Start de sezon pentru pârtiile din România. Unde se poate schia și cât costă skipass-urile
  • Țara în care creditele ipotecare pe 50 de ani iau avânt. Debitorul trebuie să returneze creditul până la 80 de ani
  • Ce sancțiuni riscă cei care folosesc petarde și artificii de sărbători. Sunt interzise în România
  • Cum se calculează impozitul pe locuinţe în 2026. Cine va plăti cel mai mult
  • Tradiţii şi credinţe legate de solstiţiul de iarnă. Ce nu ai voie să faci în cea mai lungă noapte din an
  • Horoscop 21 decembrie 2025. Nu există loc pentru compromisuri. Astăzi este despre conștientizare
  • Sesizarea CCR, din nou la îndemâna președintelui: Nicușor Dan anunță o schimbare majoră de jurisprudență
  • Citrice destinate furajării animalelor, vândute în România ca produse de calitatea I: avertisment dur al ANPC FOTO
  • Taxa turistică de 10 lei, miza bugetară a Capitalei: Primăria estimează venituri de 15 milioane de lei
  • Știai că stomacul produce 90% din serotonina corpului? – Intestinul ca „al doilea creier”
  • Exit mobile version