Anul 2026 ar putea aduce o recalculare a taxelor locale. Proprietarii de apartamente și case fiind vizați de o nouă posibilă creștere a impozitelor. Deși noile impozite abia au intrat în vigoare, de la 1 ianuarie.
Mai exact, autorităţile plănuiesc trecerea la un sistem care va taxa proprietăţile la valoarea lor de piaţă, nu în funcţie de grilele fiscale. Deci, cu cât proprietatea este mai scumpă, cu atât şi impozitul va fi mai mare.
Proprietățile imobiliare, impozitate la valoarea lor de piaţă
Măsura ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027, odată cu finalizarea sistemului electronic de evaluare a proprietăţilor, relatează antena3.ro.
Guvernul a anunţat că reforma introdusă anul acesta pentru impozitul pentru proprietăţi este cumva tranzitorie, numai până la 1 ianuarie 2027. De atunci ar urma ca românii să plătească impozite calculate în funcţie de cota de piaţă.
Implementarea acestui sistem nu este doar o opțiune politică, ci o obligație asumată prin PNRR. Guvernul condus de Ilie Bolojan este condiționat de termene stricte pentru a nu periclita accesarea fondurilor europene, angajamentul inițial fiind aplicarea măsurii chiar din această lună. Cu toate acestea, din cauza unor dificultăți tehnice — platforma necesară nefiind încă operațională — premierul a sugerat că noul mecanism ar putea fi amânat pentru anul viitor.
Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale
Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoritățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie.
Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei.
„Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică.
Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”.
„Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică.
„Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă.
Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan.
Impozitarea autovehiculelor
Mai mult, Guvernul arată că sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit „pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm cubi”.
„Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării, spune Guvernul, care adaugă că, în cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm cubi.
Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.
Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative”, mai arată sursa citată.