Peste 107 milioane de alegatori din cea mai mare tara din lume au fost chemati ieri la urne, la alegerile prezidentiale. Dupa ce a votat, la Moscova, Vladimir Putin a declarat ca va fi multumit cu orice scor care-i va permite sa obtina cel de-al patrulea mandat. ”Nu conteaza atat timp cat imi da dreptul de a ocupa functia de presedinte”.
Ultima saptamana a campaniei prezidentiale din Rusia a fost marcata de tensiuni fara precedent intre Moscova si Occident, dupa otravirea in Anglia a fostului spion rus Serghei Skripal. Un climat demn de Razboiul Rece care s-a instalat in timpul ultimului mandat al lui Putin, pe fondul sustinerii de catre Kremlin a regimului sirian, crizei ucrainene si acuzatiile de ingerinte in prezidentialele americane. De altfel, ca represalii a organizarii scrutinului prezidential in Crimeea, Kievul a blocat votul alegatorilor rusi din Ucraina. In timp ce, ieri, opozitia rusa, in frunte cu Alexei Navalnai, si mai multe ONG-uri au denuntat peste 1000 de nereguli la scrutinul prezidential. Iar Comisia Electorala Centrala din Rusia a afirmat ca a fost vizata de un atac cibernetic care a provenit din 15 tari pentru a-i face serverele indisponibile. O ”cursa ” prezidentiala in care Putin nu a avut nici un adversar, creditat cu 70% din intentiile de vor ale rusilor. Dar a avut vreodata?
Opozanti si jurnalisti asasinati
Cand a devenit presedinte, Putin i-a avertizat intai pe oligarhi sa nu se amestece in politica, sa se concentreze pe rolul economic si sa-si plateasca la virgula impozitele. Cei ce nu au respectat aceste reguli au avut de-a face cu justitia sau cu exilul. Au fost cazurile lui Mihail Hodorkovski, Serghei Pugacev sau Boris Berezovsky. Dupa venirea lui Putin la putere, in 1999, zeci de jurnalisti au fost asasinati in Rusia pentru ca au facut anchete acolo unde nu trebuia, cazul Annei Politkovskaia fiind cel mai cunoscut. Singurul opozant care-i putea pune probleme liderului de la Kremlin a fost Boris Nemtov (55 de ani), care cadea sub gloante in februarie 2015 langa zidurile Kremlinului. Moartea lui Nemtov nu a fost decat un tragic exemplu dintr-o lunga serie de opozanti ai lui Vladimir Putin care au murit in chip misterios. Cum a fost cazul fostului oligarh Boris Berezovski, mort in Marea Britanie. Sau a avocatului fiscal Serghei Magnitski. Sau a militantei pentru apararea drepturilor omului Natalia Estemirova, a avocatului Stanislas Markelov si jurnalistei Anastassia Baburova, a deputatului liberal Serghei Iuchenkov, si al fostului spion Alexandr Litvinenko.
Singurul program: persistenta la butoane
De-a lungul anilor, sursele de contestatie a puterii prezidentiale au disparut, practic. Vladimir Putin a avut sansa sa aiba in fata o opozitie divizata si a facut totul pentru ca ea sa ramana asa. O mana de maestru sahist controleaza toata Rusia. Putin nu a prezentat insa nici un program. De fapt, singurul program al lui Putin este durabilitatea lui in fruntea Rusiei. A esuat sa modernizeze economia si sa redreseze nivelul de trai. Puterea a inlocuit contractul social care o lega de oamenii de rand cu o retorica nationalista care si-a gasit aplicatii in Ucraina si in Siria. In timp ce rusii par multumiti ca Putin a redat Moscovei statutul de interlocutor indispensabil in concertul international. Silentios (deocamdata) in criza diplomatica Rusia-Marea Britanie, Putin a asteptat rabdator, fara sa miste un deget, scrutinul de ieri dorind sa se asigure ca va avea la breloc cheile Kremlinului pana in 2024. Cetatean rus din 2013, actorul francez Gerard Depardieu a votat si el pentru in favoarea lui Putin. Iar peste Ocean, Donald Trump spune ca va castiga musai cel de-al doilea mandat.