Supermarketurile au învins. Fără produse românești pe rafturi

Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care dezavantajează clar producătorii români în relația cu supermarketurile, lăsându-i pe aceștia la mila marilor retaileri. Pornită inițial ca un proiect care obliga hypermarketurile să vândă 50% produse românești, legea a fost măcelărită într-atât de mult, încât a ajuns să le ia producătorilor autohtoni și din drepturile avute anterior.

Un proiect de lege al senatorului liberal Ioan Cristina, depus în Parlament în 2016, a fost promulgat de președintele Iohannis la sfârșitul săptâmânii trecute. Demn de proverbul ”unde dai și unde crapă”, proiectul legislativ, care îi ajuta pe producătorii români, a suferit atâtea modificări și completări pe traseu, încât forma finală, trimisă la promulgare, a ajuns să confere și mai multe avantaje supermarketurilor. ”Serviciile, discounturile și orice alte obligații cerute de comercianți producătorilor români de produse alimentare nu pot depăși 5% din valoarea mărfurilor comercializate. Comercianții care desfășoară activități de comercializare a produselor alimentare au obligația ca, pentru produsele alimentare fabricate de producătorii din România, să asigure spații de expunere și vânzare de cel puțin 50% din suprafața existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens, minim 20% din aceste spații să fie alocate către toți producătorii locali”, se arăta în proiectul inițial care modifica și completa Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În expunerea de motive a proiectului de act normativ, senatorul liberal arăta că producătorii naționali și, mai ales, producătorii locali de alimente sunt pe cale să-și piardă sau să renunțe la afacerile lor, din cauza faptului că nu au unde să-și desfacă produsele. ”În ultimii ani, expansiunea fulminantă a magazinelor de tip supermarket și hypermarket, realizată în contextul unui vid legislativ, a dus la micșorarea dramatică a comerțului tradițional românesc, comerț care asigură desfacerea acestor producători locali. Este evident că produsele românești, care nu trebuie transportate la distanțe mari, sunt mult mai sănătoase datorită în primul rând a lipsei conservanților, cât și a altor aditivi care să ofere o perioadă mai mare de valabilitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului initial.

Cuvântul ”românesc”, eliminat din lege

În forma promulgată de președintele Iohannis, legea elimină, mai întâi, cuvântul ”românesc”, abrogând definirea termenilor ”carne românească” și ”produs românesc”. Totodată, sunt abrogate și definițiile filierei produsului agroalimentar, acordului interprofesional și lanțului de aprovizionare. Dacă termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate era de maximum 30 de zile calendaristice și de 7 zile pentru produsele alimentare proaspete, în varianta promulgată termenele de plată sunt decise de supermarketuri, la negocierea contractului, iar pentru produsele alimentare proaspete termenul se dublează. Din obligația instituită prin proiectul inițial de acordare a 50% spații de vânzare pentru produsele românești a rămas doar modificarea ”comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine”. Cel mai grav însă este abrogarea atricolului 11 din Legea 321/2009, care prevedea că eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României va cuprinde mențiunile: țara de origine a animalului, țara în care a fost sacrificat și țara în care a fost tranșat, inducând, astfel, în eroare consumatorul privind țara de origine a produselor.