Sula din coasta lui Putin

Absent în mod evident  din viața publică în primele săptămâni ale focarului, Vladimir Putin pare să înțeleagă abia acum amploarea cizei. Cu toate aceste,  intervențiile sale  televizate  – din spatele unui birou de la moșia sa prezidențială din suburbii – au fost mai degrabă retorice, cu responsabilitățile de zi cu zi lăsate altora, la pachet cu teorii conspiraționiste. Între timp, economia Rusiei se prăbușește  sub presiunea prețurilor scăzute ale petrolului și a unei epidemii înrăutățite. Chiar și premierul s-a îmbolnăvit. Pentru un președinte fără provocări, Putin nu a părut niciodată atât de vulnerabil, iar Moscova a ajuns să creadă în Covid-19.

Guvernul și Vladimir Putin  luptă în trei bătălii. În primul rând, ca și alte țări, se confruntă cu impactul medical și financiar direct al unui virus cu răspândire rapidă. În al doilea rând, este vorba de prețuri minime istorice ale petrolului brut, după o distrugere a acordurilor cu Arabia Saudită, care s-a încheiat cu o promisiune dureroasă de a reduce producția. Apoi este vorba de miza  votului popular cu privire la modificările constituționale menite să-l mențină pe Putin la putere până în 2024, când se încheie mandatul său, sau chiar și după această data. Obiective care par mult prea ambițioase chiar și pentru un lider care se prezintă drept om de acțiune, comentează Bloomberg. Economia Rusiei alunecă în cea mai produndă recesiune de la sfârșitul Uniunii Sovietice, se estimează o contracție cu până la 10% în acest an, mult mai rău decât în timpul crizei financiare din 2009,  în timp ce 60% din populație declară venituri scăzute. Șomajul este așteptat să crească. La fel de rău, nici gestionarea pandemiei nu este planificată și a expus un sistem de sănătate șubred, de la teste defectuoase la lipsa paturilor într-o țară cu cel mai mare număr de infecții noi. Nu s-au construit suficente spitale, iar medicii lucrează sub presiune. Impactul se va simți cel mai mult  pe măsură ce virusul se va răspândi dincolo de Moscova înstărită. Este cea mai mare criză politică a lui Vladimir Putin din ultimele două decenii, un pericol pentru a-și consolida președinția, dar și o fisură în guvernarea sa autoritară. Cu toate acestea, guvernul se bazează pe marile corporații pentru a nu-și concedia angajații și a extins doar măsuri sub așteptări, cum ar fi subvenții modeste, amânări fiscale și o creștere derizorie a indemnizațiilor de șomaj. Pachetul de salvare financiară al Rusiei se ridică la 4,5 trilioane de ruble (60 miliarde USD), adică cel puțin 4% din PIB-ul țării. Grea sarcină pentru un cabinet condus de premierul bolnav Mihail Mishustin, în compania unor lideri regionali ineficienți  care afișează o lipsă zdrobitoare de empatie pentru gospodării și pentru cele șase milioane de afaceri mici ale Rusiei. Înainte de epidemie, evaluările lui Putin erau deja în punctul lor cel mai scăzut de la anexarea Crimeei în 2014, și se pare că s-au agravat: ultimele sondaje arată că doar  28% dintre ruși și-au pomenit președintele atunci când au fost solicitați să numească “un politician de încredere”.