Străinii nu mai pot cumpăra pământ românesc

Legea care interzice străinilor să mai cumpere terenuri agricole în România a fost introdusă de Guvern pe lista priorităților legislative în următoarea sesiune parlamentară. La momentul actual, aproape 800 de cetățeni străini și firme străine dețin peste 400.000 de hectare de teren arabil în țara noastră.

Proiectul de act normativ care modifică Legea 17/2014 privind măsuri de reglementare a vânzării- cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan va fi dezbătut și adoptat de către deputați în regim prioritar, a anunțat Guvernul. ”Din 2014 până în primul semestru al anului 2017 au fost vândute 469.984 hectare de teren. Evaluările efectuate, privitoare la aplicarea legii și evoluțiile pe piața funciară, au identificat aspecte care implică necesitatea modificării condițiilor de vânzare a terenurilor agricole, astfel încât tinerii să aibă acces pe piața funciară, să se realizeze exploatații economice care să producă pentru piață, comasarea terenurilor agricole, precum și diminuarea achiziției terenurilor pe piața funciară pentru scopuri speculative”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ. Prima modificare introdusă este la dreptul de preempțiune, vânzătorul fiind obligat să vândă terenul mai întâi co-proprietarului sau rudelor de până la gradul I, apoi arendașilor, tinerilor fermieri, vecinilor și Agenției Domeniilor Statului, exact în această ordine.

Dispar arendașii făcuți peste noapte

Practica din 2014 până în prezent este ca între vânzător și cumpărător să se încheie, formal, un contract de arendă chiar înainte de publicarea anunțului de vânzare. Pentru a evita astfel de tertipuri, noua lege aduce reglementări mai stricte în această privință, astfel că arendașul care dorește să cumpere terenul agricol poate deține calitatea de preemptor în baza unui contract de arendare încheiat și înregistrat cu minim 1 an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului. În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini, dreptul de preempțiune este în primul rând al celui care deține terenul vecin cu cea mai mare latură a terenului oferit spre vânzare, iar dacă sunt mai mulți care îndeplinesc această condiție, se alege cel mai tânăr dintre aceștia.

Persoanele fizice care doresc să cumpere un teren agricol mai mare de 30 de hectare trebuie să aibă domiciliul sau reședința pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activității agricole pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului. Persoanele juridice trebuie să aibă sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza localității terenului oferit spre vânzare, să desfășoare activitate agricolă pe raza localității cu minim 5 ani anetriori anului de publicare a ofertei de vânzare și veniturileobținute din activități agricole să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.

Înstrăinarea, interzisă timp de 15 ani

Proiectul de lege reglementează și obligativitatea utilizării stricte a terenurilor agricole pentru desfășurarea activităților agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea contractelor de arendare. Totodată, potrivit proiectului de act normativ, terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina prin vânzare doar după o perioadă de 15 ani de la data cumpărării. În punctul de vedere formulat asupra proiectului legislativ, Guvernul a arătat însă că există o serie de probleme în ce privește condiționarea domiciliului/reședinței/sediului în unitatea teritorială unde se află terenul extravilan scos la vânzare. Aceasta ar avea ca obiectiv, indirect, restrângerea dreptului cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, care încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la UE care prevede că limitările în acest domeniu au încetat la 7 ani de la aderare.