Fostul edil din Piatra Neamț s-a ales cu o veste bună din partea instanței, după ce a atacat cu apel decizia Tribunalului București, pronunțată în urmă cu mai bine de doi ani.
Mai precis, Curtea de Apel București a dispus, pe 13 septembrie, anularea condamnării de 8 ani și două luni de închisoare primită de Gheorghe Ștefan, pe fond, în dosarul Poșta Română, în care fusese acuzat de DNA de trafic de influență. Sentința fusese pronunțată de Tribunalul București, instanță care va rejudeca această cauză, urmare a hotărârii Curții de Apel.
CAB-ul a decis, între altele, că: „În temeiul art.421, punctul 2, litera b, Cod de procedură penală, cu aplicarea art.6, punctul 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelantul-intimat-inculpat Ştefan Gheorghe împotriva Sentinţei penale nr.1.000/15.V.2017 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.42057/3/2015. Desființează, în totalitate, sentinţa penală şi dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de judecată, respectiv la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală. În temeiul art.424, alin.4, Cod de procedură penală, constată că ultimul act procedural valabil cu privire la inculpatul Ştefan Gheorghe este Încheierea de şedinţă din data de 6.X.2016, astfel că desfiinţează inclusiv Încheierea de şedinţă din data de 15.XII.2016, prin care s-a dispus disjungerea. (…)”.
Articolul 421, punctul 2, litera b din Codul de de procedură penală prcizează că „Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: (…) 2. admite apelul şi: (…) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.”
