Banca Nationala a Romaniei a plafonat din nou sumele imprumutate bancilor comerciale, fapt ce ar putea duce la majorarea randamentelor la titlurile de stat.
Din anul 2008 si pana in iulie 2012 inclusiv, BNR a oferit bancilor comerciale, prin operatiunile tip repo, imprumuturi saptamanale „fara numar”, adica fara sa plafoneze suma totala. Prin acest demers, Banca Nationala oferea lichiditati bancilor comerciale, care garantau imprumutul cu titluri de stat. Prin aceste operatiuni, BNR obtinea in final sumele necesare pentru a interveni pe piata financiara ori de cate ori leul sau euro o luau razna, temperand presiunea asupra cursului valutar. Practic, daca leul o lua (si a luat-o inclusiv ieri) la vale, devalorizandu-se, BNR arunca pe piata euro, iar cursul valutar leu/euro se stabiliza la un nivel cat de cat acceptabil pentru moneda nationala.
Plafonare cu efecte secundare
In august 2012, BNR a decis sa plafoneze, pentru prima oara in patru ani, valoarea operatiunilor repo, moment in care bancile au adoptat o alta strategie. Ministerul Finantelor tocmai lansase pe piata o noua emisiune de titluri de stat, dar bancile nu au mai vrut sa accepte randamentul de 5,25% oferit de stat, ci au cerut o dobanda mai mare (motivand ca au obtinut mai putini bani de la BNR), iar statul a fost nevoit sa se imprumute mai scump. Sesizand acest lucru, BNR a oferit in septembrie bancilor din nou bani fara plafon, dar ieri a revenit la aceasta restrictie, fapt ce ar putea duce la depasirea randamentului de 6%/an pentru titluri de stat, complet nesustenabil daca sunt emise pe o perioada de peste 10 ani. Spre comparatie, finantele Greciei au intrat in colaps dupa ce randamentele titlurilor sale de stat au trecut de 6,5% pe an.