Chiar daca adversarii lui Dragnea refuza sa creada in existenta ”statului paralel”, adevarul este ca o structura paralela paraziteaza Romania inca din zorii postdecembristi.
Readucerea dosarelor Mineriadei in actualitate scoate la iveala nu numai implicarea gastii politice conduse de Ion Iliescu in represiunea romanilor care au refuzat sa se inchine FSN-ului post PCR-ist ci si prestatia complet ilegala a procurorilor care au deschis in 1990 sute de dosare pe numele victimelor batute, schingiuite si violate de mineri si securisti la Mineriada din iunie. Procurori care au fost gasiti vinovati chiar de organisme de control din interiorul Justitiei, dar nici macar nu figureaza in randul acuzatilor si asta desi in dosare exista si acum documente care ii incrimineaza. Dimpotriva, acesti magistrati au continuat sa profeseze linistiti, desi erau santajabili cap-coada. Fapt care naste si suspiciunea de-a dreptul rezonabila ca au fost cu adevarat santajati, dat fiind felul in care a evoluat Justitia. Iar cum balta magistratilor avea suficient peste dupa Revolutie si mineriade, putem suspecta, tot pe deplin rezonabil, ca ”statul paralel” functiona al dracului de bine si inainte de a fi (re)organizat pe baze moderne de cuplul Coldea – Maior si bagat in cristelnita de Traian Basescu. Povestea este ca re-reorganizarea lui de catre trupa Dragnea este de fapt doar o traducere a zicalei ”la vremuri noi, tot noi”. Si asta pentru ca procurorii care au calcat odinioara oameni si legi in picioare sunt astazi tot procurori – sau poate chiar judecatori unii – iar politicienii care se dau acum de ceasul mortii sa omoare ”statul paralel” sunt cei care au baut brudersaft cu el in toti acesti ani, in diverse vile secrete botezate ”K” si ”T”.