România produce din ce în ce mai puțină energie electricăBogdan Ivan, noul ministru al Energiei, transferat de la Ministerul Economiei, pare de un optimism și mai exaltat decât al lui Burduja. Acesta ne spune să stăm liniștiți, că vom avea doar pene de curent, nu și blackout, pentru că, vezi Doamne, am avea un mix energetic sănătos. Și, într-adevăr, este atât de sănătos, încât importurile au egalat producția de energie nucleară, eoliană și fotovoltaică la un loc. Și, da, mixul este atât de sănătos, încât importurile de energie în primele 5 luni ale acestui an au crescut cu 67,6%.
România importa marți, la orele 16, peste 1.100 MWh, importuri care se majorează, invariabil, în orele de vârf ale serii. Din ianuarie 2025 până în prezent, în sistemul energetic au mai apărut 670 MW solar, 76 MW eolian și 30 MW hidrocarburi, din care doar cei 30 de MW hidrocarburi sunt energie în bandă, adică pe care te poți baza. Producția de hidroenergie scade de la an la an, fără ca explicația secetei să mai poată fi un argument.
Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică, producţia internă la resursele de energie primară a însumat 6.906,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 342,0 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-31.V.2024, iar importul a fost de 6.612,6 mii tep, în creștere cu 1068,9 mii tep (+19,3%). Producția de cărbune a scăzut cu 0,4%, iar cea de țiței a scăzut cu 7,4%, în timp ce importurile de țiței au cunoscut o creștere de 43,5%. În ce privește producția de gaze, aceasta a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile de gaze au crescut cu 61%.
Cel mai prost stăm la producția de energie electrică, aceasta reducându-se cu 9,4%, în vreme ce importurile de energie au atins un maxim de 67,6%.
Tot mai puțină energie
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 28.809,4 milioane kWh, în creștere cu 945,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Producţia din termocentrale a fost de 6.994,2 milioane kWh, în scădere cu 6,3 milioane kWh (-0,1%).
Producţia din hidrocentrale a fost de 5.177,1 milioane kWh, în scădere cu 2.068,1 milioane kWh (-28,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.602,3 milioane kWh, în scădere cu 74,4 milioane kWh (-1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2025, a fost de 2.616,3 milioane kWh, în scădere cu 446,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024 (-14,6%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.619,5 milioane kWh, în creștere cu 394,4 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Importurile de energie au însumat 7.800 milioane kWh, cât nuclearul, eolianul și fotovoltaicul la un loc, cu o creștere de 3.147 milioane kWh față de primele 5 luni ale anului trecut.
Unde sunt investițiile?
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 20.912,8 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I-31.V.2024, consumul final de energie electrică în economie a rămas la același nivel, consumul populaţiei a crescut cu 5,7%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,4%. Exportul de energie electrică a fost de 5723,6 milioane kWh, în creștere cu 771,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.173,0 milioane kWh, în scădere cu 85,5 milioane. Referitor la consum, în condițiile instalării extinse de panouri fotovoltaice, atât la populație, cât și la companii, este greu de explicat de ce consumul în economie a crescut cu 1,3 milioane kWh, iar cel al populației, cu 274,6 milioane kWh.
O posibilă cauză este lipsa stocării, care provoacă un consum ridicat din rețea chiar în orele de vârf, când panourile solare nu produc. Guvernul Bolojan a decis să anuleze fix cel mai eficient program Casa Verde, prin care se acorda sprijin financiar pentru achiziționare de baterii pentru prosumatori, precum și pentru panouri solare cu baterii, rezolvându-se una dintre marile probleme ale autoconsumului și ale independenței energetice.
