Conotatiile politice si mesajele cu potential de scandal au dus faima Eurovision-ului mai mult decat calitatea competitiei in sine, lucru dovedit si de editia din 2016 a concursului Eurovision, castigata de Ucraina cu o piesa cu substrat politic incendiar. Piesa „1944”, interpretata de Jamala, o cantareata de etnie tatara, are aluzii transparente la Peninsula Crimeea si acuzatiile de epurare etnica care au insotit politica opresiva a lui Stalin in aceasta zona geopolitica. Cu siguranta, cantecul ucrainean a pus pe jar autoritatile din Rusia, tara care a anexat Peninsula Crimeea, teritoriu ce apartinea Ucrainei, in urma unui referendum controversat, in 2014, in contextul declansarii confruntarilor armate dintre cele doua state, ambele fiind altadata membre ale mega-statului comunist URSS, si cel al razboiului civil din estul Ucrainei. Textul in engleza al piesei este scris chiar de Jamala, fiind inspirat din amintirile strabunicii sale, deportata cu cei cinci copii din Crimeea, alaturi de alti circa 240.000 de tatari. Oficiali politici de la Moscova si din Crimeea au protestat fata de aceasta alegere destinata, potrivit lor, sa denigreze Rusia, dupa ce aceasta a anexat, in martie 2014, peninsula ucraineana Crimeea. Initial plecat ca favorit al publicului si al caselor de pariuri, reprezentantul Rusiei, Serghei Lazarev, s-a clasat pe locul 3. Jamala, interpreta de jazz de 32 de ani care a ajuns vedeta la nivel national, a castigat finala Eurovision cu un punctaj cumulat de voturi. O editie Eurovision de neuitat, daca adaugam ca locul 2 i-a revenit… Australiei, o tara „europeana” de dincolo de Antipozi