„Spovedania” lui Tolontan în ultima zi la Libertatea: „Când patronii de la Ringier au sărit să-și apere interesele și prietenii, am spus Nu”

Cătălin Tolontan a ajuns miercuri, 10 ianuarie, în ultima zi de muncă la Libertatea. Jurnalistul se desparte de trustul Ringier, în urma unor neînţelegeri editoriale cu patronatul elveţian.

Fostul director editorial al trustului a mărturisit că a fost concediat „cu un singur salariu” şi că a muncit „doar zilele legale” din perioada Sărbătorilor.

Ce a realizat Cătălin Tolontan la Libertatea

„Nu am suficientă distanță ca să pot spune dacă Libertatea a fost cel mai dificil proiect. Sunt mai degrabă în momentul întrebărilor decât în cel al certitudinilor, indiferent ce ar însemna asta.

Perioada începută în 2018, la Libertatea, a avut și ea o duritate primară. Decorul a fost, desigur, altul.

Suntem într-o lume globalizată și postmodernă. Însă am simțit că plecăm foarte de jos în încrederea publicului.

Ziarul anunța pe copertă că urmează, a doua zi în România, cutremure de 9 grade Richter. Din toate informațiile disponibile, acestea nu aveau loc.

Specialiști cu adevărat bine intenționați, instituții de presă cu experiență și aproape toți oamenii apropiați (chiar toți, ca să v-o zic direct) au spus că nu avem nicio șansă.

Că transformarea unui tabloid într-un ziar relevant nu poate avea loc. Că o asemenea reformă editorială a eșuat nu doar în România, ci și în Europa.

Va fi o muncă în zadar. Mai apoi, oameni de mare sinceritate, precum regizorul Tudor Giurgiu, au avut puterea să recunoască faptul că s-au înșelat, după ce nu au crezut că „așa ceva va fi posibil”.

Nu pot lua acum suficientă distanță ca să pot spune dacă Libertatea a fost cel mai dificil proiect la care am avut șansa să pun umărul”, a scris Tolontan în mesajul de Adio.

N-a acceptat compromisuri

„Când patronii de la Ringier au sărit să-și apere interesele și prietenii, am spus „Nu”.

Nu am traversat atâția ani de muncă pentru a accepta feudalismul, indiferent cum este el vopsit. Am venit la Libertatea ca ziariști independenți și așa vom pleca.

De curând, au început să vină cereri pentru lucrări din partea unor studenți de la facultăți de jurnalism și de studii politice din Vest.

Felul în care presa românească nu renunță la independență va deveni, probabil, studiu de caz în lumea academică. Maximele și zicătorile corporatiste ale Ringier nu au cum să îngroape curajul echipelor jurnalistice GSP și Libertatea.

Undeva, în mijlocul vechii Europe, continentul libertății, oameni puternici și superb de siguri pe ei au aflat.

Șefii Ringier știu acum: există mulți profesioniști români care nu-și vând publicul și libertatea, indiferent care sunt consecințele pentru cei care au spus „Nu”, a mai amintit Tolontan.