Seful de la Evidenta Persoanelor Sector 1, omorat de ancheta procurorilor

Seful de la Evidenta Persoanelor Sector 1 a murit, joi, dupa ce a fost anuntat ca unii dintre subalternii sai sunt audiati in ancheta privind acordarea nelegala de cetatenie unor cetateni moldoveni, in care au fost facute 32 de perchezitii la adrese din Bucuresti, Chitila, Otopeni si din Teleorman.

Seful Serviciului pentru Evidenta Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate in acest dosar, el fiind anuntat de colegi ai sau, in timp ce era acasa, ca doi subalterni au fost ridicati pentru audieri. In ampla ancheta privind acordare nelegala a cetateniei romane unor moldoveni sunt suspectate de implicare in activitatea infractionala 20 de persoane cu dubla cetatenie romana si moldoveana care au intermediat activitatile infractionale, doi lucratori ai Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC), doua persoane angajate pe baza de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenta persoanelor Bucuresti-Biroul de evidenta a persoanelor nr. 5 si doi lucratori de la Serviciul de Stare Civila Sector 1 (la transcriere de acte de stare civila), informeaza Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ).

Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, in timpul perchezitiilor derulate, au identificat si ridicat diferite sume de bani in lei si valuta (mii de euro) si documente de stare civila.

„Pana in acest moment al urmaririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul ca, au existat doua situatii care au determinat tendinta cetatenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, functionarii romani, in vederea redobandirii cetateniei: in primul rand erau motivati de faptul ca, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobandire a cetateniei romane si a actelor insotitoare, se face, conform legii, personal de catre persoana interesata. In al doilea rand, pentru cetatenii moldoveni, plecati cu viza, din Republica Moldova, la munca in tarile Uniunii Europene, deplasarea in Romania in scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de munca avut in cadrul tarilor UE (deoarece unii dintre ei continuau sa lucreze fara forme legale, chiar si dupa expirarea termenului de sedere legal)”, explica Parchetul ICCJ.

Metoda folosita consta in remiterea de catre cetatenii din Republica Moldova interesati a actelor si sumelor de bani intermediarilor (de regula persoane cu dubla cetatenie – romana si moldoveana). Modalitatea folosita era realizata prin intermediul unor carausi (soferi de microbuze care efectuau curse regulate intre municipiul Chisinau si municipiul Bucuresti), iar cetatenii moldoveni aflati pe teritoriul tarilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.Pentru a eluda prevederea legala care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, in randul lucratorilor Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, lucratori coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobandire a cetateniei in circuit si depuneau diligente pentru ca aceste dosare sa fie lucrate, in regim prioritar si nu in ordinea inregistrarii lor.

Ulterior redobandirii cetateniei romane, moldoveni (deveniti si cetateni romani) cointeresati in dobandirea pasaportului romanesc, acelorasi intermediari le remiteau sume cuprinse intre 50 euro – 250 euro. Acestia cointeresau mai departe unii functionari de la Starea Civila Sector 1 Bucuresti, care primeau sume de cinci euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civila romanesc si solutionau cu celeritate cererile, reducand termenul de la opt luni la o luna sau chiar la zece zile.

Dupa obtinerea actelor de stare civila romanesti, aceiasi intermediari, contra unei sume de 100 euro/pasaport, interveneau pe langa functionari din cadrul Directiei Generale Pasapoarte pentru emiterea cu celeritate a pasapoartelor romanesti.

Existau si cetateni moldoveni care doreau sa-si stabileasca domiciliul in Municipiul Bucuresti si in aceasta situatie, apelau pentru luarea in spatiu si eliberarea cartii de identitate romaneasca, la aceiasi intermediari. La randul lor acestia apelau la functionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta Persoanelor Bucuresti – Biroul de Evidenta a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevarat fief al cetatenilor moldoveni. Existau situatii in care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau si pana la 1.000 de cetateni moldoveni luati in spatiu), arata sursa citata.

Contra unor sume de pana la 50 lei sau diverse alte atentii, acesti functionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fara respectarea procedurii legale (prezenta obligatorie a proprietarilor care luau in spatiu cetatenii moldoveni).

Atat functionarii implicati in acest circuit, cat si intermediarii si-au luat masuri de precautie cu ocazia pretinderii si darii sumelor de bani. Astfel, banii purtau denumirea de „taxe de urgenta” – in conditiile in care Autoritatea Nationala pentru Cetatenie nu percepe taxa pentru solutionarea cererilor de redobandire a cetateniei romane – iar mita este codificata sub numele de „kapusta” (n.n.- varza in limba ucrainiana).

Activitatile desfasurate pe parcursul mai multor luni, ce au vizat cetatenii romani si moldoveni, care au urmarit obtinerea cetateniei romane, pasapoartelor, actelor de stare civila, cu eludarea procedurilor legale, au fost monitorizate de organele de ancheta, in scopul stabiliri circuitului infractional si rolul persoanelor implicate.Investigatiile in cauza, au fost derulate in colaborare cu Centrul de combatere a Crimelor Economice si Coruptiei din cadrul Guvernului Republicii Moldova si Procuratura Republicii Moldova, informatiile furnizate de catre aceste autoritati contribuind in mod decisiv la identificarea si probarea activitatii infractionale a unora dintre intermediari.

Informatiile primare legate de acest caz au fost furnizate, pe parcursul anului trecut Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor.

In prezent, in temeiul unei comisii rogatorii internationale, un procuror din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si doi ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei Generale Anticoruptie din Romania participa la audierile unor martori (persoane care au beneficiat de serviciile celor implicati) efectuate in Republica Moldova.

Autoritatile judiciare romane au beneficiat, in mod substantial, de sprijinul Ministerului de Justitie din Romania si al conducerii Autoritatii Nationale pentru Cetatenie pentru identificarea lucratorilor autoritatilor implicate.

Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curte de Casatie si Justitie, impreuna cu ofiteri de politie judiciara ai Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, cu sprijinul tehnic si informativ al Serviciului Roman de Informatii, au facut miercuri si joi perchezitii domiciliare in locatii din municipiul Bucuresti si imprejurimi, respectiv orasele Chitila, Otopeni si din judetul Teleorman. In cauza sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul savarsirii unor infractiuni de trafic de influenta, dare de mita, luare de mita, primire de foloase necuvenite, folosire in mod direct si indirect de informatii nedestinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. In total sunt vizate de perchezitii 32 de locatii.

„Pana la acest moment al cercetarilor, procurorii au dispus masura preventiva a retinerii pentru o durata de 24 ore fata de trei persoane si masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea fata de doua persoane”, arata sursa citata.