Se doreste o consolidare a statutului politistului, pe fondul cresterii cazurilor in care oamenii legii au fost victime ale unor acte de violenta, in timp ce isi faceau datoria.
Astfel ca, la finele mai multor luni de discutii si consultari, inclusiv cu sindicalistii si cu politistii, timp in care s-au primit „sute de propuneri” – din cate a anuntat, joi, ministrul de Interne, intr-o conferinta la care a participat si seful IGPR – s-a conturat o forma a noului statut al politistilor, care deja a fost pusa in dezbatere publica. „Ceea ce vrem sa facem prin aceasta lege este sa intarim autoritatea politistului nu prin forta, ci prin transparenta. Nevoia acestor schimbari legislative reprezinta raspunsul institutional la o realitate sociala, reflectata increstera numarului de agresiuni indreptate impotriva personalului MAI, fapte care, din nefericire, au avut ca rezultat si moartea unor politisti, colegi de-ai nostri”, a subliniat Carmen Dan.
Textul proiectului de lege poate fi consultat AICI.
FORMAREA SI SPECIALIZAREA DEFICITARA A PERSONALULUI:
Aceste procese esentiale pentru performarea sistemului sunt efectuate intr-un cadru organizational, cu personal didactic si pe baza unor programe de invatamint care nu corespund intocmai necesitatilor obiective de modernizare si eficientizare a sistemelor de ordine publica si a celui judiciar. Curicula pentru invatamant (instruire) este tributara in mare parte reminiscentelor detinute de unii formatori care au incluse in cunostintele profesionale acumulate in mod excesiv stiinta din perioada de dinainte de 1990.
In acest domeniu atat de important pentru performarea sistemului sunt activitati (mult diferite de sistemele europene) care au ca obiective tinta realizarea unor interese de grup (ex. acordarea de masterate, doctorate ori de titluri didactice universitare, etc.) si nu formarea de specialisti sau profesionisti care in exercitarea atributiilor de serviciu trebuie sa manifeste si sa dovedeasca independenta si integritate in stabilirea adevarului sau intrepinderea actiunilor de combatere fara echivoc a faptelor antisociale in vederea intensificarii procesului de consolidare a democratiei.
Procentul anual de promovabilitate in institutiile proprii de pregatire, din ultimii 27 de ani, a fost de aprox.100%, ceea ce reflecta ca nivelul exigentei in cadrul procesului de instruire si formare este foarte scazut.
Tot in cadrul formarii profesionale, in vederea definitivarii procesului de instruire, in primii ani de munca – practica, nu sunt prevazute module pentru completarea instruirii debutantilor, ba mai mult, in mod aberant primi 5 absolventi ai promotiilor de la Academia de Politie A.I.C. au fost preluati (prin ordin al ministrului) imediat dupa absolvire in aparatul centaral al MAI ceea ce ii compromite totalmente neoferindu-le astfel posibilitatea parcurgerii unui proces de formare normal pentru a deveni viitori profesionisti performanti.
Astfel acestora nu li se ofera posibilitatea, completarii cunostintelor ori de a fi consiliati in vederea perfectionarii profesionale. Drept urmare nu se pot, corecta deviantele, unele colective, din comportamentul profesional, ori dupa caz, tria cei care ar putea fi depistati ca inapti sau nu reusesc sa se adapteze cerintelor impuse de realizarea unei cariere in domeniile in care doresc sa activeze in sistemul de ordine publica.
Referitor tot la cadrul organizational de pregatire, in institutia Academiei de Politie A.I.C. din Bucuresti, predau in mare parte aceeasi formatori (profesori) cursuri atat ofiterilor de politie cat si jandarmilor (cele doua arme au statute diferite de organizare si functionare). In schimb agentii de politie si subofiterii de jandarmi sunt scolarizati in institutii de invatamant situate in locatii diferite (Scoala de la Campina si Cluj – infiintata pentru satisfacerea orgoliilor si dorintelor meschine ale unor farisei ai vremurilor ce aprtineau zonei geografice – si respectiv Dragasani) si cu alti asa zisi profesori decat cei care ii educa pe ofiteri. Situatie similara se regaseste si in cazul pompierilor, ofiterii sunt scolarizati la Bucuresti, iar subofiterii la Boldesti. In asemenea conditii se naste firesc intrebarea ce sistem integrat de pregatire profesionala exista in MAI.
Situatia existenta nu permite formarea profesionala integrata si unitara pe arme in aceeasi institutie a ofiterilor cu agentii sau cu subofiterii perpetuand astfel existenta unor deficiente majore in exercitarea profesiilor in dauna societatii.
Asemenea deficiente au permis, instituirea unor stari de fapt negative, care impiedica abordarea unitara, de nivel superior, a problematicii de personal pe arme ori satisfacerea cerintelor impuse de standardele europene in ceea ce priveste formarea unui corp de profesionisti in sistemul de ordine si siguranta publica.