Guvernul a decis să creeze bănci naționale de dezvoltare, cu capital integral de stat, care vor acționa exclusiv pentru sprijinirea micilor producători și a întreprinderilor pentru care nicio bancă nu acordă credite. Printre beneficiarii împrumuturilor acordate de băncile de stat se vor număra și ONG-urile, precum și universitățile și institutele de cercetare.
România intră și ea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care și-au înființat bănci în proprietate publică în scopul promovării activităților de dezvoltare economică. ”Astfel de bănci sau instituții aflate în proprietate publică au caracteristici specifice care le diferențiază de băncile comerciale private în ceea ce privește tipul de proprietate, mandatul lor de dezvoltare și faptul că nu se axează cu precădere pe maximizarea profiturilor. Rolul principal al acestor bănci sau instituții aflate în proprietate publică este de a atenua disfuncționalitățile pieței financiare atunci când în anumite regiuni sau în anumite domenii de politică sau sectoare de activitate, serviciile financiare nu sunt acoperite într-o măsură suficientă de băncile comerciale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de ordonanță de urgență eleborat de Ministerul Finanțelor. Totodată, în proiect se precizează faptul că prin crearea băncilor naționale de dezvoltare în România se urmărește abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare prin proiecte ale beneficiarilor eligibili care prezintă un profil de risc ridicat, dar cu potențial mare de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, și față de care sectorul privat manifestă un apetit redus de asigurare a finanțării. Băncile de dezvoltare vor fi deţinute în întregime, în mod direct pe toată durata de funcţionare, de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Finanțarea, sub semnul întrebării
Una dintre sursele de finanțare ale băncilor naționale de dezvoltare este chiar bugetul de stat, despre care analiștii financiari consideră că este mult prea grevat de creșterile salariilor și pensiilor ca să susțină și un astfel de proiect major. ”Este o idee care circulă de 15-20 de ani. Pentru că în România sistemul bancar este așa cum e, un sistem aproape în totalitate orientat spre piața bancară, și nu spre investiții. Așa funcționează el, multe bănci străine au prețuri de transfer și multe alte lucruri care le fac să nu fie interesate de economia României, poate numai în măsura în care statul este client. Măsura este binevenită, dacă este destinată micului producător, așa cum înainte de război aveam astfel de bănci, cum era Creditul Agricol.
Numai că mie nu îmi este foarte clar modul de finanțare a acestor bănci, pentru că bugetul de stat are o anumită tensiune acum, iar investițiile nu au avut ritmul de creștere la care ne-am fi așteptat. Mai mult decât atât, producția internă nu a alimentat piața astfel încât să mai reducă din inflație. Probabil că va fi o finanțare venită pe creditare externă, ceea ce înseamnă că va trebui să fie o activitate extrem de atentă, pentru că împrumutul este împrumut și este o chestiune complicată, dar să sperăm că se vor descurca. Oricum, ideea este salutară și cred că este în avantajul tuturor celor care nu pot face o legătură profitabilă cu marile bănci, care nu sunt deloc interesate de afacerile mici”, ne-a declarat prof.dr.Mircea Coșea, fost ministru de stat.
Împrumuturi pentru primării și companiile de stat
De creditele avantajoase ale viitoarelor bănci naționale de dezvoltare vor putea beneficia nu numai întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile, ONG-urile, institutele de cercetare și universitățile, ci și companiile de stat, primăriile și companiile de utilități publice. ”Băncile de dezvoltare acordă finanțare în condiții de piață și nu trebuie să concureze cu instituțiile de credit, ci să acționeze complementar cu acestea în scopul remedierii deficitului de finanțare și disfuncționalităților pieței financiare. Băncile de dezvoltare pot acorda și alte finanțări în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiții co-finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale. Garanția statului, prin Ministerul Finanțelor Publice,este necondiționată, irevocabilă și executabilă la prima cerere”, se mai arată în proiectul de act normativ.
