La mintea gainii ca pare un nonsens, nu si pentru guvernul Marii Britanii care, cu toate amenintarile teroriste si un Brexit mai opac decat betonul, are timp pentru te miri ce, cum ar fi foarte la moda ”identitatea de gen”.
Pe drept cuvant, se spune, mintile odihnite pot scorni orice iar acest orice poate fi denumit in continuare document de lucru. E cazul si ministerului britanic de Externe a propus modificari Pactului international cu privire la drepturile civile si politice al ONU, bazandu-se pe Declaratia universala a drepturilor omului din 1948, semnata si ratificata de 168 de tari. Modificarile sugerate privesc in spceial termenul de ”femeie insarcinata”. Care, in opinia mintilor luminate ale Foreign Office, trebuie inlocuit cu ”persoana insarcinata” pentru ca sa poata desemna si persoanele transgene care pot deveni insarcinate si astfel incat cei care nu se simt nici femeie nici barbat sa nu fie ”excluse”. Organizatiile feministe au reactionat violent estimand ca este scandalos de a le priva pe femei sa se numeasca femei in numele corectitudinii politice a neo liberalismului ce a devenit politica de stat a UE. Si, desi este foarte rar, de ce o sarcina transgen trebuie sa excluda definitia ”femeie insarcinata”? Cu alte cuvinte, de ce o minoritate exclude din definitii o majoritate? De ce ar deveni femeile insarcinate ”persoane insarcinate”, cata vreme sunt femei? Si, in continuare, mamele cum ar trebui sa fie definite? ”Persoana parinte”?
