Sărbătoare în Familia Regală. 24 de ani de când Majestatea Sa Margareta și Principele Radu și-au unit destinele

Este zi de sărbătoare în Familia Regală. Ziua aniversară a fost anunțată pe rețelele de socializare. 

Majestatea Sa Margareta și Principele Radu sărbătoresc astăzi 24 de ani de la căsătorie.

„Astăzi se împlinesc 24 de ani de la căsătoria civilă a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și a Principelui Radu. Evenimentul a avut loc la primăria orașului Versoix, din Elveția, la 24 iulie 1996, în prezența Regelui Mihai I și a Reginei Ana, precum și a Principesei Sofia.

Căsătoria a fost oficiată de primarul orașului, alături de doi martori, avocatul Michaël Flaks și doamna Jean Milligan-David, directoarea Fundației Principesa Margareta a României din Geneva.

Două luni mai târziu, pe 21 septembrie 1996, avea loc căsătoria religioasă, oficiată la Catedrala Ortodoxă Sfântul Gherasim din Lausanne de Mitropolitul Damaskinos al Elveției, de protopopul român al Elveției, Adrian Diaconu, și de parohul catedralei, Alexandru Iossifidis.

Căsătoria religioasă a avut loc departe de țară, fiindcă Regelui Mihai I nu îi era permisă intrarea în România în acea vreme”, se arată într-o postare oficială pe Instagram.

Majestatea Sa Margareta s-a născut în exil

Custodele Coroanei române s-a născut în exil, la Laussane, Elveția, la 26 martie 1949, la mai puțin de un an după ce Mihai I fusese forțat să abdice și să părăsească patria sa căreia i-a dedicat viața și în slujba căreia a pus tronul, dinastia și propriul destin.

Prima fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana, Majestatea Sa Margareta, cea care vedea lumina zilei în cea de-a 68-a aniversare a Regatului României mari, a fost botezată în rit ortodox, în tradiția recentă a familiei regale a României și a primit numele bunicii sale materne, Margareta a Danemarcei. Prin părinții, bunicii și străbunicii săi și prin descendența sa și arborele genealogic, Majestatea Sa se înrudește astăzi cu toate capetele încoronate ale Europei și cu majoritatea familiilor regale de pe continent – „cu cea britanică, rusă, spaniolă, daneză, italiană, belgiană, austriacă, norvegiană, olandeză, cu Marii duci de Luxemburg, dar și cu Familiile Regale din Portugalia, Grecia, Serbia și Bulgaria”.

De asemenea, prin ceremonialul de botez, Custodele Coroanei a devenit membru al Bisericii Ortodoxe prin săvârșirea tainei, în 1949, de către Principele Philip al Marii Britanii, Duce de Edinburgh și Regele Pavlos al Greciei, reprezentat fiind la ceremonie de către sora sa, bunica Majestății Sale Margareta, Regina-mamă Elena a României.

O viață dăruită românilor

Prin activitatea sa amplă, viitoarea suverană promovează neobosit, și într-un fel unic pentru România contemporană, de aproape jumătate de veac, încă din exil, imaginea, valorile cele mai importante ale națiunii, respectul pentru instituții, altruismul, responsabilitatea, profesionalismul, puterea dăruirii, curajul, patriotismul și iubirea aproapelui. Majestatea Sa este o personalitate complexă, europeană, având o misiune remarcabilă pentru români și România secolului XXI, fiind, în același timp, prin ascendența sa dinastică, prin poziția sa instituțional-statală, însăși șansa națiunii de a relua firul istoric al tradițiilor și al continuității noastre regal-constituționale.