Senatorii și deputații au aflat, în sfârșit, cum se taie ilegal lemne din pădurile românești și cum se transportă cu acte în regulă și au decis să pună capăt acestui fenomen, modificând legislația. Tot aceștia acuză că legea a fost făcută prost pentru a permite furturile.
După ani de zile în care pădurile românești au fost rase de pe fața pământului și nimeni nu a fost găsit vinovat, parlamentarii s-au dumirit, în sfârșit, cum se producea acest fenomen. Aceștia ne informează că problema tăierilor ilegale de păduri din România este una uriașă, ajungând să fie cunoscută la nivel internațional și comparată cu distrugerile de păduri din Amazonia. ”Datele făcute publice de Inventarul Forestier Național arată că din păduri dispare un volum de lemn mai mare decât dublul celui valorificat oficial. Mai mult, la începutul acestui an, Comisia Europeană a transmis un avertisment dur României, premergător intrării în procedură de infringement, solicitând măsuri urgente pentru a stopa acest fenomen. Prezenta propunere legislativă are ca scop rezolvarea uneia dintre marile cauze care susțin fenomenul infracțional din domeniu, permițând sustragerea de la monitorizarea și controlul specifice, a unui volum impresionant de lemn. Iar acest lucru pornește de la definiția incompletă a <<materialelor lemnoase>> de la punctual 21, din anexa nr.1 a Codului Silvic. Astfel, pentru un volum mare de lemn transportat nu se solicită aviz de însoțire a materialelor lemnoase, ci doar aviz de însoțire a mărfii, iar acest volum e lemn nu poate fi monitorizat și controlat în conformitate cu prevederile speciale din domeniu. Totodată, metoda <<lăturoaielor>> este una prin care o mare cantitate din lemnul exploatat ilegal este <<albită>> în documente. Mai exact, la o cantitate de 100 mc de lemn pentru care există APV (act de punere în valoare) legal, se taie 150-200 mc. După o gaterare rapidă, în gatere/depozite aflate foarte aproape de exploatare- fapt care permite mai multe transporturi pe un singur aviz – 100 mc de lemn pleacă mai departe cu avize de însoțire a materialului lemnos, iar restul, cu avize de însoțire a mărfii. În primul caz, proveniența și trasabilitatea se poate urmări prin sistemul SUMAL, iar în cel de-al doilea caz, nu. Aparent, totul este legal, deși este evident că din 100 mc de lemn pe picior nu are cum să rezulte 100 mc de lemn fasonat, cherestea, buștean etc”, arată parlamentarii în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului Silvic.
Deșeuri din lemn, sub acoperire
Inițiatorii legii care modifică definiția materialului lemnos spun că una dintre problemele apărute a fost decizia Direcției Generale Păduri din cadrul Ministerului Mediului, luată în noiembrie 2019, de a transmite Gărzii Forestiere să nu mai pretindă avize de însoțire a materialelor lemnoase, ci doar avize de însoțire a mărfii, în cazul transporturilor de deșeuri și resturi din lemn. ”Aceste deșeuri și resturi de lemn sunt comercializate pentru încălzirea locuințelor, ca lemn de foc, iar atunci ar trebui să fie incidente normele legate de transportul și valorificarea lemnului de foc, implicit necesitatea avizului de însoțire a materialului lemnos. În concluzie, sau vorbim de o scăpare legislativă evidentă sau de o interpretare cu rea credință. Silvicultorii spun că aceste deșeuri și resturi de lemn pot ajunge până la jumătate din volumul lemnului exploatat”, susțin parlamentarii.
