Ca un făcut, republicanii şi democraţii americani au căzut de acord: Congresul a votat adoptarea de sancţiuni împotriva gazoductului proiect acuzat de Washington că sporeşte influenţa Moscovei în Europa. Conducta de 10 miliarde de euro va circula sub Marea Baltică spre principalul destinatar- Germania. ‘Plecăm de la principiul că proiectul va fi finalizat’, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Gazoductul submarin, construit în proporţie de peste 80%, este programat să intre în funcţiune la sfârşitul lui 2019 sau la începutul lui 2020. El ar permite dublarea cantităţii de gaz livrate de Rusia spre Europa Occidentală via Germania. “Sancţiunile nu plac nici Moscovei, nici capitalelor europene. Nici Berlinului, nici Parisului. Este o încălcare evidentă a dreptului internaţional şi un exemplu ideal de concurenţă neloială”, a spus Peskov. 
Dacă senatorul republican Jim Risch consideră că “Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice europene şi o provocare a guvernului rus”, şi Uniunea Europeană s-a alăturat, criticând măsurile propuse de SUA. Sancţiunile includ îngheţarea bunurilor şi revocarea vizelor americane pentru antreprenorii care au legătură cu gazoductul Nord Stream. Jumătate din proiect este finanțat de gigantul rus Gazprom, restul fiind acoperit de partenerii europeni, jucători importanţi pe piaţa energiei: Wintershall și Uniper din Germania, Shell anglo-olandeză, Engie-ul Franței și OMV-ul Austriei. Una din principalele ţinte este compania elveţiană Allseas, proprietara celei mai mare nave care amplasează conducte, Pioneering Spirit, şi care are contract cu Gazporm pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului. Din partea Germaniei, ministrul de externe Heiko Maas spune că “politica energetică europeană este decisă în Europa, nu în SUA”. Însă Washingtonul, alături de aliaţii Ucraina(conducta ocoleşte această ţară, în conflict cu Rusia după anexara Crimeei) şi Polonia, consideră însă că gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rusesc, de care Moscova s-ar putea folosi pentru a exercita presiuni politice. Însă Kremlinul priveşte cu detaşare sancţiunile americane, instituirea lor, când “aproape totul este finalizat ar fi pur şi simplu o prostie”, a comentat Serghei Pikin, directorul Fondului de Dezvoltare Energetică. În prezent, din gazoductul cu o lungime totală de 1230 kilometri mai lipsesc 290 de kilometri.