Kremlinul analizeaza retragerea din Conventia Europeana privind Drepturile Omului si sa incheie astfel cooperarea cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pe motiv ca hotararile instantelor sunt “indreptate impotriva intereselor Rusiei”.
„Cand sunt analizate plangerile impotriva Rusiei, politizarea pozitiei CEDO se amplifica(…)argumentele si dovezile partii ruse nu sunt luate in considerare. Instanta refuza sa ia in considerare particularitatile sistemului juridic rus si normele dreptului international si adeseori recurge la practica ‘standardelor duble'”, au precizat surse guvernamentele pentru RIA Novosti.
Desi Rusia este membru CEDO, supararea Moscovei pentru deciziile “rusofobe” nu este altceva decat ecoul mesajului presedintelui Vladimir Putin, liderul de la Kremilin a avertizat repetat ca tara ar putea sa renunte la acest statut. In 2017 Rusia a fost condamnata la plata a milioane de euro pentru masacrul de la Beslan (330 de persoane, intre care 186 de copii, au murit dupa asaltul trupelor speciale asupra unei scoli ocupata de rebeli din Cecenia), procesului inechitabil al opozantului Navalnii sau nerespectarea libertatii de exprimare. Tara a fost “campioana” la incalcarea drepturilor omului, condamnata in 109 de procese, dar nu acest aspect il deranjeaza pe Putin, ci faptul ca CEDO „se amesteca” acolo unde are interesele cele mai mari: fostele companii petroliere de stat. Nici un an nu a trecut de cand Curtea Constitutionala a Rusiei a respins decizia CEDO prin care statul era obligat sa plateasca despagubiri de aproape 2 miliarde de euro fostilor actionari ai gigantului Yukos.