AcasăNewsRomânii serbează Sânzienele sau Drăgaica. Tradiții și obiceiuri

Românii serbează Sânzienele sau Drăgaica. Tradiții și obiceiuri

În fiecare an, la data de 24 iunie, românii serbează Sânzienele sau Drăgaica.  Aceasta este o sărbătoare din popor, iar tradiția spune că cine nu o respectă va avea parte de mari necazuri pe tot parcursul anului.

Astăzi nu se muncește în gospodărie sau la câmp, iar în această noapte cerurile se deschid și atât duhurile bune cât și cele rele cutreieră pământul.

Această sărbătoare este asociată unei alte mari sărbători, naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Este sfântul care a venit pe lume cu 6 luni înainte de naşterea lui Iisus Hristos, căruia i se celebrează atât zămislirea, cât şi naşterea şi moartea.

Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Încă din cele mai vechi timpurii oameni considerau că noaptea dinaintea acestei sărbători este o noapte magică, când forțele binelui, dar și cele ale răului ating apogeul.

Noaptea Sânzienelor

Conform credinței populare, în noapte din 23 spre 24 cerurile se deschid, iar Sânzienele se coboară pe Pământ. Legenda spune că acestea sunt ființe extraordinar de frumoase ce se coboară din cer și dansează peste câmpii și păduri. Prin acest dans ele oferă plantelor puteri vindecătoare.

Înainte de această dată, nici o persoană, copil sau vârstnic, nu are voie să culeagă sânziene, nici măcar în joacă, deoarece ar atrage mari nenorociri asupra gospodăriei şi a familiei.

Sânzienele cântă şi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină.

În calendarul popular ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de „Cap de vară” sau „Drăgaica”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu.

În unele zone oamenii cred că Sânzienele au puterea de a vindeca bolnavii, de a ajuta femeile să rămână însărcinate și de a da rod holdelor. Cei care nu țin această sărbătoare supără frumoasele ființe mitologice și vor suferi predepse groaznice. În ziua de Sânziene fetele de la țară culeg flori și împletesc din ele coronițe, pe care le aruncă peste casă. Dacă acestea se agață de horn înseamnă că în acea gospodărie va avea loc o nuntă cât de curând.

Ce este Amuțitul Cucului

Tot în ziua de 24 iunie se alege Drăgaica. Dintr-un grup de 7 fete se alege cea mai cuminte și mai frumoasă. Fata este împodobită cu spice de grâu, iar toate celelalte 6 se îmbracă în alb și pornesc prin sat. La răscruce de drumuri ele dansează și cântă. În anumite zone ale țării oamenii numesc această zi și Amuțitul Cucului. Dacă pasărea se oprește din cântat înainte de 24 iunie, înseamnă că vara va fi una grea și secetoasă.

Tot legendele străvechi spun că atunci când i se nesocoteşte ziua, Drăgaica stârneşte vijelii şi vârtejuri, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros.

Religia nu trebuie, însă, confundată cu superstiţiile   Reprezentanţii Bisericii atrag atenţia asupra confuziei care se face între sărbătorile păgâne şi cele creştineşti .

„Folclorul este o expresie populară a spiritualităţii. Creştinismul a introdus în calendarul Bisericii acele sărbători care au o conotaţie pozitivă. Dar nu trebuie confundate cu religia superstiţiile care se practică în aceste zile. Sărbătorile păgâne au un ideal de adevăr spiritual, dar superstiţiile trebuie separate de credinţă“, este de părere preotul Eugen Tănăsescu.

Superstiții și obiceiuri 

Există o serie de superstiții și de obiceiuri care țin mai degrabă de mitologie decât de creștinism.

În ziua de Sânziene, oamenii din mediul rural, exasperant de superstițioși, obișnuiau să-și pună la brâu tulpini de cicoare, ca să fie sănătoși și să aibă spor la munca câmpului;

Oamenii mai credeau că era bine să folosească roua pe care o găseau în dimineața acelei zile de 24 iunie. Se credea că acea rouă are puteri miraculoase și că, dacă te stropești cu ea pe trup, te face mai suplu, iar dacă îți dai cu ea pe față, te face mai chipeș;

Noaptea de Sânziene este numai bună să alungi spiritele rele. Oamenii făceau niște focuri și aruncau în ele poțiuni puternic mirositoare. E bine să strigi în jurul focului, ca să te audă spiritele și să fugă de tine;

Sânzienele sunt zâne bune, dar dacă nu le este respectată sărbătoarea, se fac surate cu Rusaliile, deci devin zâne rele și se răzbună, mai ales pe femei;

De Sânziene nu ai voie să speli, să faci curățenie, să coși, să mături. Cei care nu respectă această regulă riscă să moară loviți de fulger;

Există o superstiție și pentru îndrăgostiți și, evident, e una plăcută, ca de vară. Li se recomandă să facă baie împreună în rău sau în mare, ca să se iubească toată viața;

În ajunul Sânzienelor, fetele mergeau să culeagă flori pentru această sărbătoare, care sunt împletite în cununi și care apoi trebuiau aruncate peste casă. Făceau asta când mergeau seara să se întâlnească cu băieți. Dacă acele cununi se agățau de horn (și, evident că se agățau), era semn că se apropie cununia;

Acest obicei există și printre femeile bătrâne. Aruncau și ele cu cununa peste casă, dar ele doreau să afle astfel dacă vor muri curând. Dacă acea cunună cădea de pe casă, însemna că se apropie moartea;

Tot referitor la conotația erotică a Sânzienelor, fetele mai obișnuiau să-și pună din florile culese unele sub pernă, ca să-și viseze ursitul;

Seara, se mai făcea un foc pe cel mai înalt deal, iar oamenii, de regulă flăcăii, se încingeau cu brâuri de pelin, se învârteau în jurul focului, apoi aruncau acele brâuri în foc, ca să se ducă și necazurile odată cu ele.

author avatar
Eli Dan Davidescu