Autoritățile de la București sunt rugate să sporească implicarea în apărarea drepturilor populației de etnie română din regiunea Cernăuți.
Cererea vine dinspre Elena Nandriş, fost primar al comunei Mahala și un lider important al comunității românești din Ucraina.
Ucraina limitează învățământul în limbile minoritare, inclusiv româna
Aceasta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la implementarea noii Legi a învățământului din Ucraina care limitează drepturile minorităților în ceea ce privește educația. Concret, controversata lege impune ca școlile care predau în limba minorităților, inclusiv în limba română, să introducă treptat ore de predare în limba ucraineană.
„Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoşilor noştri de ani de zile”, a spus ea.
Predarea în ucraineană devine obligatorie din clasa a V-a
În comuna Mahala sunt două licee, unul cu 411 elevi şi celălalt cu 320 de elevi, în care cursurile se predau în prezent exclusiv în limba română. Începând cu anul şcolar viitor, predarea în ucraineană devine obligatorie din clasa a V-a. În primul an de gimnaziu, elevii trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând până la 80% în ultimii doi ani de liceu.
În Ucraina nu se mai poate de acum învăța la școală, începând de la 1 ianuarie, decât în ucraineană, în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.
Noua lege ucraineană a învățământului, din 2017, a fost o surpriză neplăcută pentru sprijinitorii străini ai Kievului și a stârnit de la început proteste în țările vecine, chiar și în unele, precum Polonia, care au fost fără rezerve de partea Ucrainei și împotriva Rusiei.
Destinată a limita folosirea limbii ruse, legea afectează direct și celelalte minorități, în primul rând românii (numiți oficial „moldoveni”) și bulgarii, dar și polonezii sau maghiarii.