Sfarsitul lui 2018 se apropie cu pasi repezi, iar pe piata au inceput sa apara primele calcule financiare ale anului trecut referitoare la redeventele incasate de Stat din extractia gazelor de pe teritoriul sau. Cifrele ne arata o Romanie jupuita de strainii cu interese pe aceasta piata, vorbim despre o stare de spirit pe care insusi presedintele Klaus Iohannis o vrea perpetuata, desi este evident in defavoarea tarii.
La aparitia legii offshore, intens promovata si aparata de parlamentarii PSD, insusi seful tarii s-a aratat impotriva ei, ca sa nu mai pomenim de reprezentantii ambasadelor straine ori de armata de „avocati” ai corporatiilor. Dupa raportul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (institutia care gestioneaza toate bogatiile din subsol!), reusim sa intelegem si de ce este aceasta o lege bau-bau: in 2017, Romania a incasat pentru 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale extrase din Marea Neagra redevente de doar 116,4 milioane lei. Adica, undeva pe la 25 de milioane de euro, firimituri la bugetul tarii! In momentul in care legea offshore va fi implementata, castigul Romaniei numai din bazinul gazeifer al Marii Negre va creste la un miliard de euro pe an.
Dar sa ne intoarcem la redeventele din prezent. Ca o comparatie si mai buna: pentru intreaga cantitate de gaze extrase anul trecut (si extractii onshore, si offshore), adica vreo 13,5 miliarde de metri cubi, la bugetul Romaniei n-au ajuns decat 175 de milioane de euro. Valoarea extrem de scazuta a redeventelor si taxelor impuse marilor jucatori de pe piata gazelor este obiectivul pe care si l-a fixat Klaus Iohannis, „avocatul diavolului” cand vine vorba de interesele Romaniei.
„In acest moment, pentru productia de gaze naturale din Marea Neagra nu se plateste o redeventa diferita fata de cea aferenta gazelor produse onshore”, precizeaza reprezentantii ANRM, ca o explicatie pentru sumele mici adunate la buget din aceasta activitate. Viitorul suna bine, caci noua modalitate de taxare a productiei din Marea Neagra nu tine cont de cativa factori precum adancimea forajului sau conditiile de exploatare.
Totusi, altele sunt ingrijorarile cu privire la extractia gazelor din Marea Neagra, iar ele au legatura mai degraba cu acordurile de preluare a gazului si transportul acestuia peste granite. Fiind o tara in care consumul casnic este la pamant (doua treimi dintre casele romanilor sunt incalzite cu lemne), iar industria chimica nu mai exista, vanzarea gazelor din Marea Neagra ramane alternativa de luat in calcul.