A fost desecretizat memorandumul pe 5G dintre SUA şi România, din documentul publicat pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor reiese că ţara noastră trebuie să evalueze furnizorii de echipamente iar reţelele trebuie protejate de atacuri şi tentative de manipulare. Concret, este vorba de o resetare (sau un eşec al guvernanţilor) de vreme ce preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, a anunţat deja că licitaţia pentru acordarea licenţelor 5G a fost amânată pentru prima jumătate a anului viitor.
Asta dacă se vor respecta unele condiţii, transpunerea setului de măsuri pe securitatea reţelelor de la Comisia Europeană, transpunerea Memorandumului cu SUA în legislaţia primară şi adoptarea Hotărârii de Guvern pentru preţurile de pornire şi calendarul de achitare a taxelor. Amânarea licitației înseamnă și un minus la bugetul de stat, suma estimată de ANCOM pentru vânzarea licențelor situându-se la circa 2 miliarde de lei. Licențele de utilizare a frecvențelor radio urmau să fie acordate câștigătorilor până la finele acestui an, ceea ce ar fi permis ca operatorii să poată folosi o parte a spectrului câștigat începând cu 1 ianuarie 2020. Documentul declasificat, disponibil doar în limba engleză (de ce ?) vorbeşte despre nevoia de securitate a reţelelor 5G pentru cele două state, protejarea reţelelor de comunicaţii de generaţie viitoare împotriva perturbării sau manipulării şi asigurarea că viaţa privată ale cetăţenilor din Statele Unite ale Americii, din România şi din alte ţări, sunt vitale. Îndemnuri destul de confuze, Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, în data de 20 august 2019, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, chiar în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă. În plus, Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, a afirmat că România rămâne în primul val al țărilor care au o strategie pentru 5G. O explicaţie pentru această “cooperare” fracturată vine de la poziţia Washingtonului împotriva Huawei, mai ales că acest memorandum este similar cu cel semnat în acest an de Polonia, alcătuit pe fondul eforturilor SUA de a elimina furnizorul chinez din proiectele de construire a reţelelor 5G din mai multe ţări. Aflat luna trecută într-o vizită la Bucureşti, ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, susţinea că scopul documentului este să facă România să devină „o ţară liberă de Huawei”. Atunci despre ce licitaţie putem vorbi, când “România a analizat ce tehnologie 5G să folosească pe viitor şi a decis că tehnologia chineză nu este calea pe care să o urmeze, iar noi aplaudăm această poziţie”, după cum afirma Sondland pe 5 septembrie. În acest timp, China şi-a pornit reţelele 5G înainte de termenul promis (2020), Beijingul urmează să extindă tehnologia pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA. Efectul boicotării Huawei însemnă înlocuirea echipamentelor de telecomunicații furnizate de companiile chineze, şi ar costa operatorii europeni din domeniu aproximativ 3,5 miliarde de euro.