Cât de departe putem merge fără o hartă? România trăiește de peste trei decenii într-o improvizație continuă, condusă de guverne cu mandat scurt și de politici schimbate de la o lună la alta. Președintele Nicușor Dan a spus-o tranșant: „România nu are un plan de ţară în momentul ăsta. Deşi există bună intenţie în multe zone din administraţia publică din România, nu vedem o emergenţă de reformă, de la nivelele medii şi de jos ale administraţiei”.
Acest vid de viziune nu e doar o problemă de orgoliu politic, ci o realitate care se vede în viața de zi cu zi: salarii sub media europeană, spitale vechi, drumuri neterminate și milioane de tineri care își caută viitorul în afara granițelor. Statisticile spun că unul din trei români va avea peste 65 de ani până în 2050. Întrebarea e simplă: cine va mai munci, cine va mai plăti taxe, cine va mai construi?
În acest peisaj, apare o inițiativă care merită atenție: concursul național „Proiect de țară – România 2050”, organizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Ideea este simplă și curajoasă: să adune de la tineri și specialiști cele mai bune viziuni strategice pentru România următorului sfert de secol. Cele mai solide două proiecte vor primi câte 100.000 de lei și vor fi promovate ca repere de dezbatere publică.
De ce e nevoie de un astfel de demers? Pentru că România are multe strategii „pe hârtie”, dar niciuna nu a supraviețuit unui ciclu electoral. Avem Green Deal la Bruxelles, avem programe ONU pentru 2030, dar noi schimbăm guvernele la fiecare doi ani și resetăm totul. Între timp, țările vecine au planuri clare: Polonia își proiectează mixul energetic până în 2040, Ungaria are o strategie demografică pe 30 de ani, iar Franța a stabilit deja jaloanele tranziției climatice până în 2050.
Concursul nu promite soluții magice, dar creează o arhivă de idei, o bibliotecă de scenarii, din care societatea și decidenții pot extrage ce e valoros. Poate fi, în sfârșit, primul pas spre o viziune pe termen lung care să nu depindă de luptele politice.
Înscrierile sunt deschise până pe 15 februarie 2026 și pot participa români din țară și din diaspora, fie tineri între 18 și 30 de ani, fie specialiști cu experiență. Proiectele trebuie să vină cu analize, obiective, măsuri și indicatori clari.
România are nevoie de un plan. Poate că tocmai de la studenți, profesori, economiști sau antreprenori se va naște acea direcție pe care clasa politică nu a reușit să o traseze. Dacă în 2050 vrem să mai vorbim despre o țară competitivă, democratică și funcțională, harta trebuie desenată acum.
